Acidul folic – vitamina B9

Vitamina B9 este cunoscută şi sub numele de acid folic sau folat şi este una dintre cele opt vitamine ale complexului vitaminic B. Diferenţa între folaţi şi acidul folic este dată de sursa din care provin:
– folaţii se întâlnesc în alimente şi ca formă activă în organism;

– acidul folic se găseşte în cantitate mică în alimente şi organism, dar este cea mai folosită formă de vitamina B9 în suplimentele alimentare şi în alimentele îmbogăţite.

Acidul folic şi folaţii sunt vitamine hidrosolubile şi astfel acestea nu pot fi reţinute de organismul uman şi trebuie consumate zilnic.
În acest articol, termenii de acid folic si vitamina B9 se vor referi la varianta naturală cât şi la cea sintetică iar termenul de folaţi doar la varianta naturală.

Acidul folic este esenţial pentru funcţionarea corectă a creierului şi are un rol important în sănătatea mintală şi emoţională. Aceasta participă la sinteza acizilor nucleici (ADN si ARN) şi este foarte importantă în momentele de dezvoltare rapidă a organismului (sarcină, copilarie, adolescenţă).

Acidul folic este foarte important înainte de sarcina şi în timpul acesteia şi de aceea am realizat un articol separat care tratează acest subiect.

Alte roluri ale acidului folic sunt: facilitarea sintezei celulelor roşii, reglarea nivelului de homocisteina prin transformarea ei în metionina, prevenirea pierderii sarcinii, participarea la sinteza aminoacizilor.

Cantitatea totală de vitamina B9 din organism este de 10-30 mg şi aproximativ jumatate se găseşte la nivelul ficatului, iar cealaltă jumătate în sânge şi ţesuturi.

Un studiu efectuat pe mai mult de 500000 de persoane a aratat ca un consum de folaţi (din alimente) de peste 900 µg scade riscul de cancer (toate tipurile) cu aproximativ 30%.

Carenţa de acid folic
De obicei, carenţa de acid folic nu apare fără să fie însoţită şi de lipsa altor nutrienţi. Aceasta este asociată cu o alimentatie proastă, alcoolism şi uneori cu probleme ale sistemului digestiv.

Anemia megaloblastică este primul semn clinic al carenţei de vitamina B12 sau B9 şi este caracterizată de globule rosii mari, anormale.
Simptomele acestei afecţiuni sunt: oboseală, iritabilitate, palpitaţii, respiraţie greoaie etc.

Carenţa de acid folic poate produce dureri şi ulceraţii la nivelul limbii, schimbarea culorii pielii, părului şi unghiilor şi un nivel crescut de homocisteina în sange.

În tabelul de mai jos veţi găsi doza zilnică recomandată de vitamina B9 în unitati echivalente de folat UEF (DFE în engleza).

Echivalenţa este urmatoarea:
– 1 µg UEF = 1 µg folat (din alimente);
– 1 µg UEF = 0.6 µg acid folic din alimente îmbogaţite şi din suplimente alimentare consumate în timpul mesei;
– 1 µg UEF = 0.5 µg acid folic din alimente îmbogaţite şi din suplimente alimentare consumate înainte de masă.

Se poate observa ca acidul folic din suplimente este mult mai bine asimilat de organism şi ca 0.5 µg acid folic = 1 µg folat (din alimente), totuşi trebuie sa ţinem cont de faptul ca prin intermediul suplimentelor alimentare este foarte usor să depăşim doza zilnică şi că acestea conţin şi foarte mulţi aditivi alimentari. Consumaţi suplimente doar la indicaţiile unui medic specialist.

Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 12 luni a fost stabilită doza zilnica adecvată, pe baza consumului de acid folic al copiilor sănătoşi alăptaţi.

Excesul de acid folic
Cantităţi mari de acid folic din suplimente şi alimente îmbogaţite pot masca efectele carenţei de vitamina B12 şi implicit deteriorarea ireversibilă a sistemului nervos. În ceea ce priveşte vitamina B9 din alimente (folaţi) nu au fost observate efecte adverse şi de aceea tabelul de mai jos este valabil doar pentru acidul folic din suplimente alimentare şi pentru alimente îmbogăţite.

Există cercetători care consideră că suplimentele pe baza de acid folic, în cantităţi mari, pot creşte riscul de cancer de colon, prostată şi de alte forme de cancer. Suplimentele pe bază de acid folic trebuie utilizate cu grijă de catre persoanele care sufera de afecţiuni ale colonului.

Dozele prezentate în tabelul de mai jos nu se adresează persoanelor care iau doze mari de acid folic sub supraveghere medicală.

Surse de acid folic
Folaţii (din alimente) se găsesc în mod natural în foarte multe alimente. Cele mai importante surse sunt: ficat de vită, spanac, fasole, sparanghel, varză de Bruxelles, brocoli, suc de roşii etc.

Suplimentele alimentare sunt o sursă foarte importantă de acid folic, dar ar trebui folosite doar dacă sunt recomandate de un medic specialist. Atunci cand este consumat în timpul mesei, acidul folic este 85% biodisponibil, iar dacă este consumat înainte de masă procentul ajunge la 98-100%.

Persoanele alcoolice, însărcinate şi cele care suferă de afecţiuni ale sistemului digestiv trebuie să consume o cantitate mai mare de alimente sau suplimente ce conţin vitamina B9.

Există foarte multe surse alimentare de folaţi şi de aceea nu este recomandat consumul de suplimente alimentare. Suplimentele alimentare trebuie consumate doar dacă un medic specialist vă recomandă şi în cazul femeilor însarcinate. Acestea trebuie să nu depăşească doza zilnică maximă de acid folic din suplimente.