Chiar dacă aluminiul nu este un metal greu, acesta este un element ce se găsește în mod natural în scoarța terestră în proporție de 8% și astfel este greu de evitat.

Este un material foarte des utilizat în industria alimentară și, în multe situații, acesta ajunge în contact cu alimentele.

Cele mai importante surse de aluminiu sunt vasele și ustensilele folosite pentru gătit, apa poluată, medicamentele (antiacide), cosmeticele (antiperspirante), aditivii alimentari și aerul poluat din zonele industriale.

Dupa absorbție, aluminiul este distribuit în aproape toate organele, iar acumularea are loc la nivelul sistemului osos.

În cazul femeilor însărcinate, cantități foarte mici de aluminiu pot trece în sânge și astfel ajung și la nivelul fătului.

În industria alimentară aluminiul se găsește în aditivii alimentari, ambalaje și folie alimentară.
aluminiul si sanatateaEfectele aluminiului asupra organismului
Cantitatea de aluminiu din apă și alimente neprocesate nu este, în general, dăunatoare, dar se poate ajunge la un consum mare de aluminiu prin intermediul alimentelor procesate ce conțin aditivi alimentari, prin gătirea alimentelor acide / alcaline în vase de aluminiu și prin folosirea medicamentelor ce conțin acest element (antiacide, aspirină tamponată etc.).

Expunerea la doze mici de aluminiu nu este considerată dăunatoare. Totuși, aluminiul nu este un element necesar organismului și o cantitate prea mare poate afecta funcționarea acestuia.

Inhalarea prafului ce conține aluminiu poate produce afecțiuni respiratorii precum astmul.

Studii făcute pe animale au arătat că dozele mari de aluminiu afectează mai mult indivizii tineri, influentând dezvoltarea sistemului nervos și a scheletului.

Aluminiul a fost legat de Alzheimer și de demență din cauza faptului că pacienții ce suferă de aceste afecțiuni au concentrații mari la nivelul creierului.

Nu se cunoaște cu siguranță dacă aluminiul provoacă aceste afecțiuni sau dacă acesta se acumulează în creier din cauza acestora.

Persoanele ce au primit doze mari de aluminiu, ca tratament, au dezvoltat afecțiuni ale sistemelor osos și nervos.

Persoanele sensibile pot dezvolta iritații ale pielii în urma folosirii deodorantelor ce conțin clorhidrat de aluminiu sau alți compuși ce conțin acest metal.

Nu există dovezi ale influenței aluminiului asupra funcției de reproducere și nu este clasificat ca substanță cancerigenă.

Aluminiul este foarte periculos atunci când se găsește sub formă de particule fine.

Expunerea la această formă de aluminiu poate produce fibroză (aluminoza pulmonară).

Principala cale de eliminare a aluminiului din organism este urina și astfel analiza urinei este și cea mai sigură metodă de detectare a aluminiului în exces.

Pentru că acesta se elimină prin urină, persoanele care suferă de afecțiuni ale rinichilor au probleme în eliminarea lui, fapt ce duce la afecțiuni osoase sau afecțiuni ale sistemului nervos.

Timpul biologic de înjumătățire al aluminiului este cuprins, în funcție de sursa contaminării și de starea de sănătate, între opt ore și 100 de zile.

Aluminiul, în cantități mari, este un element periculos pentru sănătatea noastră și astfel trebuie evitate sursele principale (alimente procesate, vase și ustensile din aluminiu, ambalaje, folia alimentară, cosmeticele și medicamentele ce conțin aluminiu).

Am exclus apa poluată și aerul contaminat pentru că nu este posibil, fără analize, să detectăm prezența acestui element în cele două medii.

Nu trebuie să gătiți în vase de aluminiu alimente foarte acide sau alcaline pentru că acestea erodează vasele respective.

Dacă evitați sursele de mai sus ar trebui ca organismul să poată elimina acest metal fără să fie afectat în mod semnificativ.

Print Friendly, PDF & Email