Cobalt – surse şi efecte

0

alimente iradiateChiar dacă organismul foloseşte o cantitate foarte mică, cobaltul este un mineral important pentru sănătatea umană, acesta fiind găsit în structura vitaminei B12 (cobalamina). Aceasta participă la formarea hematiilor, la sinteza ADN şi la transmiterea impulsurilor nervoase.

Plantele pot acumula cantităţi foarte mici de cobalt din sol, în principal în fructe şi seminţe. În organismul uman acesta se poate acumula, dar nu în cantităţi foarte mari.

Cobaltul are funcţii similare cu zincul, astfel putând lua locul acestuia în diferite reacţii enzimatice.

Carenţa de cobalt
Deşi nu există o doză zilnică recomandată pentru cobalt, se presupune că o alimentaţie echilibrată poate asigura necesarul zilnic.

Simptomele carenţei de cobalt sunt similare cu cele ale carenţei de vitamina B12 şi includ oboseală, memorie slabă, pierderea poftei de mâncare, anemie, depresie etc.

Excesul de cobalt
Cobaltul este inclus foarte rar în suplimentele alimentare şi astfel o cantitate mare de cobalt poate fi obţinută doar în zonele poluate cu compuşi ce îl conţin. Cantitatea prezentă în alimente nu este dăunătoare decât dacă acestea provin din zone poluate.

Cele mai importante efecte ale excesului de cobalt sunt: scăderea fertilităţii bărbaţilor şi afecţiuni ale muşchiului cardiac.

În anii ’60 sărurile de cobalt erau folosite la fabricarea berii. Acestea au produs efecte negative asupra consumatorilor, în unele cazuri producând chiar şi decesul acestora. În prezent sărurile de cobalt nu mai sunt folosite în acest scop şi astfel nu mai puteţi ingera cantităţi mari de cobalt din aceasta sursă.

Cobaltul inhalat produce astm, pneumonie, alergii, iritaţii la nivelul pielii, etc. Aceste simptome apar de obicei la concentraţii cuprinse între 0.005-0.007 mg cobalt per metru cub de aer.

Cobaltul este folosit şi pentru tratarea anemiei (0.16-1 mg per kgc). În acest caz nu au fost observate efecte negative importante. Totuşi, folosirea unei cantităţi de 0.5 mg de cobalt per kgc, timp de câteva săptămâni a produs efecte negative la nivelul tiroidei.

Expunerea la doze mari de cobalt afectează rinichii, ficatul, inima, sângele şi comportamentul persoanelor intoxicate.

Iradierea alimentelor cu cobalt 60 (CO-60)
Un izotop al cobaltului numit Co-60 este folosit în industriile alimentară şi farmaceutică pentru sterilizarea alimentelor şi a echipamentelor medicale.

Iradierea cu CO-60 este folosită şi pentru întârzierea coacerii fructelor şi legumelor şi pentru prevenirea încolţirii (cartofi, ceapă etc.).

Deşi este o metodă controversată de procesare a alimentelor, iradierea cu cobalt 60 este considerată foarte sigură dacă se respectă bunele practici. Totuşi, există posibilitatea contaminării accidentale a alimentelor cu cobalt 60, iar iradierea are efecte mai puternice asupra structurii alimentelor decât tratarea termică (diferenţele nu sunt foarte mari).

În UE este permisă iradierea alimentelor şi importul de alimente iradiate, însă acestea reprezintă o parte foarte mică din totalul alimentelor consumate la nivelul Uniunii.

Alimentele iradiate nu sunt radioactive – acestea nu intră în contact cu sursa radiaţiilor!

Rezultatele studiilor ce au analizat efectele iradierii alimentelor asupra oamenilor sunt în anumite cazuri contradictorii, însă există foarte multe studii complexe ce au arătat că iradierea alimentelor este o metodă sigură.

Surse de cobalt
Cele mai bune surse de cobalt sunt de obicei şi cele mai bune surse de vitamina B12 – stridii, scoici, creveţi, homari, carne, lapte, ouă etc. Se găseşte în cantităţi foarte mici şi în legume şi fructe.

Nu este recomandat consumul de suplimente ce conţin acest mineral decât la indicaţiile unui medic specialist.

Print Friendly
advert

Niciun comentariu

Spune-ți părerea


unu + 9 =

Abonează-te la Newsletter pentru a nu rata ultimele articole publicate pe CeSăMâncăm.ro

Introduceţi adresa de e-mail

Adresa de e-mail trebuie confirmată! Veți primi un e-mail de activare de la FeedBurner Email Subscriptions.

and last modified on January 4th, 2016 at 14:25,