Colina – o “vitamină” mai puţin cunoscută

0

Colina este un nutrient esenţial ce este uneori integrat în categoria vitaminelor, mai precis în complexul vitaminic B. Organismul poate sintetiza doar cantităţi mici de colină şi de aceea este nevoie ca diferenţa să o obţinem din alimente.

Colina a fost încadrata în categoria nutrienţilor esenţiali în 1998 şi are multiple roluri în organism. Această substanţă complexă este necesară sintezei neurotransmiţătorului acetilcolină, are un rol important în transportul şi sinteza lipidelor, influenţează pozitiv dezvoltarea creierului şi a memoriei, reprezintă materia primă din care sunt sintetizate substanţe ce formează membranele celulare etc.

surse de colinaCarenţa de colină
Studiile au arătat că o dietă săracă în colină (choline) produce diferite afecţiuni grave ce, de cele mai multe ori, pot fi tratate prin consumul unor cantităţi mai mari de colină.

Ficatul gras şi leziunile hepatice sunt printre cele mai bine documentate efecte ale carenţei de colină. Cele două efecte ale carenţei sunt cauzate de faptul că acest compus este necesar în sinteza unor substanţe ce participă la transportul lipoproteinelor cu densitate foarte mică (VLDL), de la nivelul ficatului în sânge, lipsa colinei ducând la acumularea lipidelor la nivelul ficatului şi la leziuni hepatice.

Într-un studiu recent, efectuat pe 57 de adulţi ce au urmat o dietă săracă în colină, s-a observat ca 77% din barbaţi, 80% din femeile aflate la menopauză şi 44% din cele ce nu au ajuns la menopauză au dezvoltat cele două afecţiuni prezentate mai sus şi în anumite cazuri şi leziuni musculare. Aceste efecte au dispărut după ce colina a fost reintrodusă în alimentaţie.

Femeile care nu au ajuns la menopauză sunt mai rezistente la carenţa de colină datorită estrogenului care favorizează sinteza interna.

Leziunile hepatice sunt cauzate de faptul că celulele hepatice se autodistrug (apoptoză) atunci când nu primesc colină suficientă.

De asemenea, un alt studiu a arătat ca o alimentaţie săracă în colină poate produce şi distrugerea ADN-ului şi a limfocitelor.

Datorită rolurilor multiple pe care le are colina în organismul uman se consideră că o cantitate insuficientă are un impact semnificativ asupra organismului şi poate conduce la ficat gras, ateroscleroza, afecţiuni neurologice şi cancer.

Colina şi cancerul
Testele efectuate pe animale au aratat că deficienţa de colină este asociată cu un risc crescut de cancer hepatic şi cu o sensibilitate crescută la acţiunea substanţelor cancerigene.

Mecanismele ce conduc la creşterea riscului de cancer hepatic şi la sensibilitatea crescută nu au fost încă stabilite, însă principalele teorii se referă la faptul că o alimentaţie ce nu oferă cantitatea necesară de colină creşte riscul de cancer prin distrugerea celulelor hepatice, repararea incorecta a ADN-ului, declanşarea prematură a apoptozei (moartea celulară programată) etc.

Studii recente au arătat că un consum adecvat de colină şi betaină are efect antiinflamator, ceea ce scade considerabil riscul apariţiei cancerului şi a altor afecţiuni grave.

Colina şi sarcina
Efectele benefice ale acidului folic, înainte de sarcină şi în timpul acesteia, sunt foarte bine susţinute de dovezi ştiinţifice, însă cercetările în ceea ce priveste efectele colinei sunt doar la început.

Datele rezultate în urma unui studiu, efectuat pe peste 850 de persoane, au aratat că în cazul femeilor ce ce aveau un consum ridicat de colină şi betaină, riscul dezvoltării anormale a fătului este cu 72% mai mic decât în cazul persoanelor ce au un consum scăzut.

Un alt studiu a arătat că o cantitate scazută de colină în sângele femeilor, la mijlocul sarcinii, creşte riscul dezvoltării anormale a fătului de 2.4 ori.

Doza adecvată
În 1998 a fost stabilită o doză zilnică adecvată ce este bazată pe doza de colină ce previne apariţia ficatului gras, însa studii recente arată că această doză poate varia foarte mult, în funcţie de materialul genetic al fiecarui individ.

Doza adecvată de colină mg/zi
Varstă
Barbaţi
Femei
Sarcină
Alăptare
0-6 luni
125
125
-
-
7-12 luni
150
150
-
-
1-3 ani
200
200
-
-
4-8 ani
250
250
-
-
9-13 ani
375
375
-
-
14-18 ani
550
400
450
550
19+
550
425
450
550

Excesul de colină
Doze mari de colină (10-16 grame) au fost asociate cu vomă, salivare excesivă, transpiratie urât mirositoare.

O doză de 7.5 grame de colină scade sensibil presiunea arterială, ceea ce poate avea ca efecte secundare ameţeala şi leşinul.

În 1998 a fost stabilită doza maximă admisă de colină la 3.5 grame pe zi. Aceasta doză a fost stabilită astfel încât să se prevină scăderea tensiunii arteriale, dar şi mirosul de peşte emanat de organism.

Doza maximă de colină a fost stabilită pentru oameni sănătoşi, iar persoanele ce suferă de afecţiuni ale ficatului şi rinichilor, Parkinson şi depresie pot resimţi efectele adverse ale colinei la o doza mai mică.

Varstă
Doza maximă admisă de colină g/zi
0-6 luni
NA
6-12 luni
NA
1-8 ani
1
9-13 ani
2
14-18 ani
3
19 +
3.5

Surse de colină
Colina poate fi sintetizată de organism, însă cantitatea produsă nu satisface nevoile organismului şi de aceea trebuie să fie obţinută din alimente.

Cele mai bune surse de colina sunt: ficat (355 mg/100 g), ouă (147 mg / bucată), peşte (50-70 mg/100g), lapte (38 mg/250 ml), carne de vită (67 mg/100g), alune, germeni de grâu, varză de Bruxelles (30 mg/100 g) etc.

În general, colina se găseşte în alimente sub formă de  lecitină (lecitina conţine 13% colină). Chiar dacă sursele vegetale conţin colină, cele mai importante surse sunt cele de origine animală şi din această cauză vegetarienii pot avea un consum necorespunzator de colină.

Cea mai mare problemă a asigurării cantităţii adecvate de colină o reprezintă faptul că alimentele bogate în colină conţin cantităţi importante de colesterol şi persoanele cu un nivel ridicat de colesterol nu işi pot asigura necesarul zilnic. În aceasta situaţie pot fi folosite suplimentele nutritive ce conţin doar colină sau cele ce conţin lecitină (aceasta conţine aproximativ 13% colină).

În cazul persoanelor sănătoase, o dietă variată poate asigura necesarul zilnic de colină, folosirea suplimentelor fiind inutilă.

Surse
nih.gov
webmd.com
oregonstate.edu

Print Friendly
advert

Niciun comentariu

Spune-ți părerea


nouă − 9 =

Abonează-te la Newsletter pentru a nu rata ultimele articole publicate pe CeSăMâncăm.ro

Introduceţi adresa de e-mail

Adresa de e-mail trebuie confirmată! Veți primi un e-mail de activare de la FeedBurner Email Subscriptions.

and last modified on February 24th, 2015 at 00:10,