Efectul placebo

Pentru că în foarte multe articole utilizăm acest termen ne-am gândit că ar fi util să realizăm un articol despre placebo şi despre efectele acestuia.

Ce este placebo?
Placebo este o substanţă, un tratament sau alt tip de intervenţie ce nu poate fi deosebit de substanţa sau tratamentul adevărat. Placebo nu are proprietăţi preventive sau curative (nu tratează), de obicei fiind utilizat doar pentru a evalua efectele substanţei reale sau ale tratamentului real.

Acesta poate fi sub formă de pastilă, injecţie, lichid sau chiar procedură. Este conceput astfel încât să fie identic cu tratamentul adevărat, însă nu are efecte directe asupra afecţiunilor pacientului.

Acesta este utilizat ca bază (control) pentru a evalua efectele unui medicament real. De exemplu, în cazul unei afecţiuni care poate trece de la sine s-ar putea crede că medicamentul administrat a avut efecte benefice, însă dacă şi persoanele care au luat placebo se vindecă la fel de repede înseamnă că medicamentul respectiv nu are efecte asupra afecţiunii.

De asemenea, în cazul unor efecte secundare care pot să apară pe perioada tratamentului se poate considera că acestea sunt produse de medicamentul administrat, însă această afirmaţie poate fi invalidată dacă grupul de control are aceleaşi efecte secundare.

De obicei, dacă există tratament pentru o anumită afecţiune medicamentul nou este comparat cu cel existent. Placebo este în general utilizat doar atunci când nu există un medicament (tratament) aprobat.

Despre efectul placebo
Am dorit să realizez acest articol pentru că mi s-a părut interesant subiectul şi anume faptul că deşi placebo nu ar trebui să aibă efecte asupra organismului, de foarte multe ori (33% din cazuri) acesta influenţează indirect starea persoanelor care îl utilizează (în bine sau rău).

În funcţie de direcţia în care merg simptomele această influenţă asupra persoanelor are două denumiri:

– dacă îmbunătăţeşte simptomele se numeşte efect placebo;

– dacă înrăutăţeşte simptomele se numeşte efect nocebo.

Care este mecanismul?
În ambele cazuri menţionate anterior efectele nu sunt de durată.

În primul caz se consideră că ameliorarea simptomelor este legată de capacitatea organismului de a diminua durerea sau alte simptome pentru o perioadă scurtă. Câteva dovezi ştiinţifice sugerează că efectele placebo asupra durerii sunt produse de eliberarea de endorfine la nivelul creierului. Totuşi, se pare că mai există şi alţi factori care nu au fost încă identificaţi clar.

În al doilea caz (nocebo), administrarea de placebo poate produce dureri de cap, nervozitate, greaţă etc. Cercetătorii consideră că efectele negative ale placebo sunt produse de o substanţă din organism care este responsabilă cu transmiterea impulsurilor nervoase. Acest efect se manifestă la nivelul creierului.

Cele două tipuri de efecte se numesc “efecte aşteptate sau de aşteptare”, ceea ce înseamnă că efectele resimţite de pacient sunt cele pe care se aşteaptă să le aibă şi nu efectele reale ale tratamentului.

Efectul placebo se poate manifesta nu doar prin schimbarea efectivă (în bine sau rău) a simptomelor pacientului ci şi prin alterarea modului în care acesta le percepe.

Este foarte interesant faptul că acest efect apare şi fără ca pacienţilor să le fie administrat un astfel de “tratament”. Uneori, anumite persoane se pot simţi mai bine doar după o vizită la doctor sau după ce au făcut ceva ce cred ele ca le va face bine.

Se pare ca efectul placebo apare şi în cazul medicamentelor reale şi că pacienţii simt pentru o perioadă scurtă după administrarea acestora ceea ce se aşteaptă să simtă şi nu efectele reale ale medicamentelor. De asemenea, cercetătorii consideră că este posibil ca multe terapii alternative să se bazeze pe acelaşi efect.

Utilizarea placebo creşte acurateţea studiilor pentru că există posibilitatea ca atât pacienţii cât şi medicii care administrează tratamentul să nu ştie dacă administrează tratamentul real sau placebo (nu toate studiile sunt realizate astfel). Aceste studii sunt cele mai valoroase, iar în engleză termenul este “double-blind”.

Acest tip de studii nu permite compromiterea rezultatelor din cauza aşteptărilor pacienţilor sau doctorilor. Există şi cazuri în care aceste studii nu sunt necesare pentru că rezultatele sunt măsurate prin analize (de exemplu cancer), această metodă fiind utilizată cel mai des în studii în care pacientul evaluează starea lui de sănătate. Studiile care se bazează pe autoevaluare au în general ca teme depresia, insomnia sau durerea.

Astfel, atunci când căutaţi dovezi medicale cu privire la diverse substanţe, tratamente etc. trebuie să aveţi în vedere faptul că aceste studii sunt cele mai corecte (“double-blind”). Totuşi, în cazul studiilor slab realizate efectul placebo poate compromite rezultatele acestora.

Concluzii
Ce trebuie reţinut este că de cele mai multe ori placebo are efect, chiar dacă pentru o perioadă scurtă. Anumite persoane pot considera că acesta este un medicament eficient, însă placebo nu vindecă.

Este foarte util în cazul studiilor efectuate pentru a evalua efectele unui medicament nou (dacă nu există deja un medicament similar pe piaţă cu care acesta poate fi comparat).