Flavonoide (flavonoizi)

0

Flavonoidele sunt o familie mare de compuşi polifenolici sintetizaţi de plante şi care au o structură chimică similară.

În ultima perioadă oamenii de ştiinţă au devenit foarte interesaţi de potenţialul acestor substanţe pentru că în multe cazuri acestea pot furniza răspunsuri în ceea ce priveşte efectele benefice ale dietelor bogate în legume şi fructe.

Acest articol are rolul de a evalua dovezile ştiinţifice în ceea ce priveşte capacitatea flavonoidelor (flavonoizi) de a menţine o stare adecvată de sănătate prin prevenirea afecţiunilor comune sau mai puţin comune.

În tabelul de mai jos puteţi vedea clasificarea flavonoidelor (flavonoids) şi principalele flavonoide întâlnite în alimente.

Antocianidine (alte denumiri – antociani, antocianine)

Cianidina (cianidin) Delfinidina (delphinidin) Malvidina (malvidin)
Pelargonidina (pelargonidin) Peonidina (peonidin) Petunidina (petunidin)

Flavanoli

Catechina (catechin) Epicatechina (epicatechin) Epigalocatechină (Epigallocatechin)
Epicatechin galat (Epicatechin gallate) Epigalocatechin 3 galat (Epigallocatechin gallate)

Flavanone

Hesperidina (hesperidin) Naringenina (naringenin) Eriodictiol (eriodictyol)
Naringina (naringin)

Flavonoli

Quercetina (quercetin) Kaempferol Miricetina (Myricetin)
Isorhamnetina Rutina (rutin) Morina (morin)

Flavone

Apigenina (apigenin) Luteolina (luteolin) Acacetina (acacetin)
Hispidulina (hispidulin)

Izoflavone

Daidzeina (daidzein) Genisteina (genistein) Gliciteina (glycitein)

Efectele benefice ale flavonoidelor (flavonoizi) asupra organismului
Flavonoidele sunt foarte eficiente în neutralizarea radicalilor liberi în testele de laborator. Totuşi, chiar şi la administrarea unor cantităţi mari, cantitatea de flavonoide din sânge este de 100-1000 de ori mai mică decât concentraţia altor antioxidanţi precum vitamina C, acid uric, glutation, etc.

În plus, majoritatea flavonoidelor din sânge sunt întâlnite sub forma metaboliţilor acestora care au o activitate antioxidantă mai mică decât compuşii primari.

Cele două afirmaţii de mai sus nu sunt însă în directă legătură cu efectele flavonoidelor asupra organismului. Nu se cunoaşte foarte bine modul în care flavonoidele reuşesc să aibă efecte mari asupra organismului, demonstrate prin studii, cu o prezenţă atât de slabă din punct de vedere cantitativ. Multe studii în derulare se concentrează pe acest aspect şi sper că în curand se va lamuri şi această situaţie.

surse de flavonoideUn mod prin care flavonoidele îşi manifesta caracterul antioxidant este împiedicarea unor minerale precum cuprul sau fierul să catalizeze producerea radicalilor liberi. Acest efect poate fi observat doar în cazul în care aceste metale se găsesc în exces în organism, ceea ce le permite să fie sensibile la acţiunea flavonoidelor.

Ipotezele iniţiale au susţinut ca efectele flavonoidelor sunt legate de efectul antioxidant al acestora, însă în ultima perioadă se consideră că mare parte din efectele benefice ale acestora sunt produse de capacitatea lor de a interveni la nivel celular şi de a modifica semnalele intracelulare. Astfel, flavonoidele pot interveni în procesele desfăşurate la nivel celular (chiar şi în cantitate mică) şi pot împiedica selectiv exprimarea unor gene sau pot limita proliferarea celulelor canceroase.

Flavonoidele (flavonoizi) pot preveni apariţia cancerului prin urmatoarele mecanisme:
- facilitarea eliminării substanţelor toxice şi a substanţelor cancerigene;
- păstrarea unui ciclu celular normal prin care se opreşte dividerea celulelor ce conţin ADN cu erori ce pot conduce la apariţia cancerului. Flavonoidele facilitează şi declanşarea apoptozei (distrugerea celulelor îmbătrânite, canceroase, cu erori).
- inhibarea proliferării celulelor canceroase şi a angiogenezei (inhibă formarea de noi vase de sânge în cadrul tumorilor);
- scăderea inflamaţiei.

De asemenea, flavonoidele pot preveni afecţiunile cardiovasculare prin scăderea inflamaţiei, împiedicarea aderării globulelor albe la pereţii vaselor de sange, prin împiedicarea formării cheagurilor de sânge şi prin creşterea cantităţii de oxid azotic de la nivelul vaselor de sange (un vasodilatator puternic).

Inflamaţia, stresul oxidativ şi acumularea metalelor grele joacă un rol important în dezvoltarea afecţiunilor neurodegenerative precum Parkinson, Alzheimer etc. Pentru că flavonoidele au un caracter antiinflamator, antioxidant şi de legare a metalelor grele se consideră că acestea pot avea un rol important în prevenirea afecţiunilor de mai sus.

Aceste substanţe pot creşte / păstra densitatea mineralelor din oase în cazul femeilor aflate la menopauză.

Flavonoidele (flavonoizii) au şi proprietăţi antivirale. Acestea pot inhiba virusuri precum herpes simplex, virusul parainfluenţei, virusul sinctial, HIV, rotavirusul şi adenovirusul. Quercetina distruge direct virusurile, dar şi împiedică replicarea acestora.

Testele efectuate pentru a determina caracterul antiviral al flavonoidelor au fost efectuate în mare parte în laborator şi nu se cunosc efectele acestora in vivo (în cadrul unui organism viu) şi din această cauză nu este recomandat să utilizaţi astfel de substanţe în scopul tratării infecţiilor produse de virusurile menţionate mai sus, în special în scopul tratării HIV.

Efectele secundare ale flavonoidelor (flavonoizi)
Flavonoidele, în special cele prezente în sucul de grapefruit, sunt inhibitori puternici ai enzimei citocrom P450 (CYP3A4). Această enzimă este responsabilă de metabolizarea medicamentelor la nivelul intestinelor şi inhibarea acestei enzime poate duce la toxicitate produsă de excesul de medicamente.

Medicamente care sunt metabolizate de aceasta enzima sunt, însă nu se rezumă la acestea, medicamentele pentru tratarea HIV, statine, medicamente care scad capacitatea de apărare a organismului, antihistaminice, anticonvulsive, medicamente pentru tratarea disfuncţiei erectile etc.

Specialiştii recomandă persoanelor care consumă astfel de medicamente să evite consumul de suplimente cu flavonoide şi de suc de grapefruit sau să întrebe medicul specialist.

Flavonoidele inhibă şi activitatea glicoproteinei P şi pot produce aceleaşi efecte cu cele menţionate mai sus. În plus faţă de categoriile de medicamente listate mai sus, glicoproteina P reglează şi cantitatea de medicamente pentru hipertensiune, medicamente împotriva celulelor canceroase, antimicotice, anumite antibiotice etc. Inhibarea acestei proteine poate duce la apariţia intoxicării cu medicamentele respective (în general doar când se utilizează suplimente ce conţin flavonoide).

Flavonoidele (flavonoizii) au efect anticoagulant şi nu trebuie consumate împreună cu medicamente ce au efecte similare. Acest efect apare şi în cazul consumului de alimente (de exemplu: 500 ml suc grapefruit roşu – violet / zi).

Flavonoidele inhibă absorbţia fierului cu până la 70% şi consumul de băuturi cu un conţinut ridicat de flavonoide (ceai, cacao, cafea etc.) nu este indicat înainte de masă sau imediat după (ar trebui consumate cu o oră înainte şi cu o oră jumătate după masă). La fel şi în cazul suplimentelor ce conţin flavonoide.

Surse de flavonoide (flavonoizi)
Cele mai bune surse de flavonoide sunt: ceai, vin roşu, cacao, cafea, fructe, legume, soia, ghimbir etc.. Pentru a vedea conţinutul detaliat de flavonoide puteţi urma link-urile din tabelul de mai sus.

Flavonoidele se gasesc şi în suplimente nutritive. Suplimentele nutritive nu sunt recomandate copiilor, femeilor însărcinate şi care alăptează. Încercaţi să evitaţi suplimentele nutritive care le conţin pentru că pot produce efecte adverse sau întrebaţi un medic specialist înainte să le utilizaţi.

Surse
oregonstate.edu
nutrition.org

Print Friendly
advert

Niciun comentariu

Spune-ți părerea


− șapte = 2

Abonează-te la Newsletter pentru a nu rata ultimele articole publicate pe CeSăMâncăm.ro

Introduceţi adresa de e-mail

Adresa de e-mail trebuie confirmată! Veți primi un e-mail de activare de la FeedBurner Email Subscriptions.

and last modified on December 29th, 2016 at 15:19,