Fructoza modifică sute de gene din creier

Oamenii de știință au raportat că o dietă bogată în acizi grași Omega-3 poate remedia daunele.

Consumul de fructoză, un zahar des întâlnit în dieta vestică, duce la modificarea a sute de gene şi este asociat cu multe afecțiuni, raportează cercetătorii. Cu toate acestea, oamenii de știință ne aduc și vești bune: un important acid gras Omega-3, cunoscut sub denumirea de DHA (acid docosahexaenoic) pare să inverseze modificările nocive provocate de fructoză.

O serie de boli – începând cu diabetul și până la afecțiunile cardiovasculare, cu boala Alzheimer și până la tulburările de hiperactivitate și deficitul de atenție (ADHD) – au legătură cu modificările de la nivelul genelor din creier.

Un nou studiu efectuat de cercetătorii din cadrul UCLA relevă faptul că sute din aceste gene sunt afectate de fructoză, zahărul cel mai des consumat în dieta vestică, într-un mod care poate conduce la afecțiunile mai sus menționate.

Însă oamenii de știință au descoperit și câteva vești bune, anume că un important acid gras omega 3, cunoscut ca acidul docosahexaenoic sau DHA, pare să stopeze modificările dăunătoare produse de fructoză.

“DHA nu modifică doar una sau două gene, ci se pare că acest acid normalizează întreg genomul, ceea ce este cu adevărat remarcabil”, declara Xia Yang, autorul principal al studiului și profesor asistent de Biologie și Psihologie Integrativă din cadrul UCLA. “Și putem vedea și de ce acesta are un efect atât de puternic.”

DHA se găsește în mod natural în membrana neuronilor, însă nu în cantități suficiente pentru a ajuta la combaterea bolilor.

“Creierul și corpul uman prezintă deficiențe privind mecanismul de producere a DHA, de aceea acesta trebuie administrat prin intermediul dietei”, este de părere Fernando Gomez-Pinilla, profesor de neurochirurgie, biologie și psihologie integrativă din cadrul UCLA și co-autor principal al studiului.

DHA consolidează sinapsele din creier și susține capacitatea de învățare și memoria. Se găsește din abundență în somonul sălbatic (dar nu și în somonul de crescătorie) și, într-o măsură mai mică, în alți pești și în uleiul de pește, dar și în nuci, semințe de in, fructe și legume, a precizat Gomez-Pinilla, care este și membru al Brain Injury Research Center (Centrul de Cercetare a traumatismelor cerebrale), din cadrul UCLA.

Americanii ingerează o cantitate ridicată de fructoză prin consumul de alimente care sunt îndulcite cu sirop de porumb bogat în fructoză, un îndulcitor lichid extrem de ieftin, produs din amidonul din porumb, dar și prin consumul de băuturi îndulcite, siropuri, miere și dulciuri.

Departamentul de Agricultură estimează că americanii au consumat în medie aproximativ 12,25 Kg de sirop de porumb, bogat în fructoză, în anul 2014.

Fructoza este, de asemenea, prezentă în majoritatea produselor pentru bebeluși și în fructe.

Totuși fibrele din fructe încetinesc în mod substanțial absorbția zahărului de către corp, fructele conținând și alte componente sănătoase care protejează atât organismul, cât și creierul.

Pentru a testa efectele fructozei și DHA-ului, cercetătorii au antrenat șobolani să evadeze dintr-un labirint, pe care apoi i-au împărțit în mod aleatoriu în trei grupuri.

În următoarele șase săptămâni, primului grup i s-a administrat apă îndulcită cu o cantitate de fructoză echivalentă cu cea conținută de un litru de suc pe care l-ar bea o persoană într-o singură zi.

Al doilea grup a primit apă cu fructoză, dar și o dietă bogată în DHA. Iar al treilea grup a primit apă fără fructoză, dar nu a primit DHA.

După ce s-au scurs cele șase săptămâni, șobolanii au fost reintroduși în labirint. S-a constatat că cei cărora li s-a administrat fructoza au parcurs labirintul de două ori mai încet decât cei care au băut apă simplă – ceea ce indică faptul că dieta bogată în fructoză a dus la degradarea memoriei acestora.

Șobolanii care au primit atât fructoză, cât și DHA au evidențiat totuși rezultate similare cu cei care au consumat doar apă – ceea ce sugerează în mod clar că DHA a eliminat efectele nocive ale fructozei.

Alte teste efectuate pe șobolani au relevat și mai multe diferențe: șobolanii cărora li s-a administrat o dietă bogată în fructoză prezentau un nivel mult mai ridicat de glucoză în sânge, dar și de trigliceride și de insulină în comparație cu celelalte două grupuri testate.

Aceste rezultate sunt relevante, deoarece la oameni, trigliceridele și insulina sunt asociate cu obezitatea, diabetul și multe alte boli.

Echipa de cercetători a monitorizat mai mult de 20.000 de gene din creierul șobolanilor și a identificat că peste 700 de gene din hipotalamus (centrul principal de control metabolic de la nivelul creierului), dar și mai bine de 200 de gene din hipocamp (care ajută la reglarea învățării și memoriei) au fost modificate de fructoză.

Genele modificate, pe care aceștia le-au identificat, marea lor majoritate fiind comparabile cu genele prezente la om, sunt cele care interacționează în vederea reglării metabolismului, comunicării celulare, dar și în reducerea inflamațiilor.

Printre afecțiunile care pot fi provocate de modificările respectivelor gene sunt boala Parkinson, depresia, tulburările bipolare și alte boli cerebrale, este de părere Yang, membru al Institutului pentru Bioștiințe cantitative și informatice din cadrul UCLA.

Dintre cele 900 de gene identificate, cercetătorii au descoperit cu precădere că două dintre acestea, denumite Bgn și Fmod, par să fie printre primele gene din creier care sunt afectate de fructoză.

Odată ce aceste gene suferă modificări, se declanșează o serie întreagă de efecte, care la rândul lor vor produce modificări în alte sute de gene, a atras atenţia Yang.

Acest lucru înseamnă că genele Bgn și Fmod ar putea fi țintele potențiale pentru noile medicamente utilizate în tratarea bolilor care sunt cauzate de genele modificate de la nivelul creierului, a adăugat aceasta.

În plus, studiul a relevat noi informații privind mecanismul folosit de fructoză în distrugerea genelor.

Oamenii de știință au descoperit că fructoza elimină sau adaugă o grupare biochimică la citozină, una din nucleotidele care intră în componența ADN-ului. Acest tip de modificare joacă un rol critic în activarea sau dezactivarea unor gene.

Cercetări anterioare conduse de către Gomez-Pinilla au relevat că fructoza afectează comunicarea dintre neuroni și conduce la creșterea numărului de molecule toxice din creier, iar o dietă bogată în fructoză administrată pe termen lung reduce capacitatea de învățare și de memorare a informațiilor de la nivelul creierului.

“Mâncarea nepotrivită este asemeni unui compus farmaceutic care afectează creierul”, declara Gomez-Pinilla. Acesta recomandă evitarea consumului de băuturi răcoritoare dulci, reducerea consumului de dulciuri și, în general, un consum redus de zahăr și de grăsimi saturate.

Deși DHA pare să aibă efecte benefice, spune Yang, acesta nu reprezintă o soluție magică pentru tratarea bolilor. Se impun cercetări suplimentare pentru a se stabili măsura în care acesta poate remedia daunele provocate asupra genelor umane.

Surse
ucla.edu