Leucina – efecte şi surse

Leucina este un aminoacid esenţial ce a fost descoperit în 1819 şi a fost purificat un an mai târziu. Structura sa chimică a fost descoperită abia la sfârşitul secolului 19 şi face parte din grupul celor trei aminoacizi ramificaţi (valină, izoleucină, leucină).

Leucina este considerată un aminoacid vital în sinteza proteinelor şi în multe alte procese metabolice. Ca şi izoleucina, acest aminoacid ajută în reglarea nivelului de glucoză din sânge, grăbeşte recuperarea organismului după antrenamente intense şi stimulează producerea hormonului de creştere.
Leucina este cunoscuta şi pentru că previne distrugerea proteinelor din muschi şi poate fi benefica persoanelor ce suferă de fenilcetonurie (o boala genetică în care enzima ce converteşte fenilalanina în tirozină lipseşte sau se găseşte în cantităţi mici).

Leucina este utilă în creşterea masei musculare dar şi în scăderea în greutate. Cei care au folosit alte substanţe în scopurile menţionate mai sus şi s-au blocat ar putea încerca acest aminoacid.

Diferite studii au aratat că leucina (leucine) acţionează într-un mod unic: faţă de alţi aminoacizi, leucina ajută la arderea grăsimilor dar nu distruge şi proteinele din care este compus muşchiul şi astfel acestea contribuie la dezvoltarea muşchiului respectiv.

Surse de leucină
Trebuie să ţineţi minte că acest aminoacid este esenţial şi nu poate fi sintetizat de organism şi trebuie preluat din alimente.

Persoanele ce ţin diete fără proteine sau vegetarienii stricţi nu vor avea prea multă leucină în organism.

Sursele principale sunt: albuş de ou, carne, produse lactate, peşte, nuci, fasole, soia, alune.