De ce oamenii inteligenți sunt mult mai predispuşi la bolile mintale

După o suferință de ani de zile de depresie majoră, romancierul târziu american David Foster Wallace, unul dintre cei mai mari și mai influenți scriitori ai generației sale a cedat bolii şi s-a sinucis în propriul garaj, alăturându-se astfel multor artiști notabili și gânditori afectați cu toţii de tulburări mintale precum depresia, tulburarea bipolară, schizofrenia sau alte afecțiuni.

Într-adevăr, societatea a asociat mult timp inteligența superioară și gândirea creativă cu bolile mintale, acestea variind de la formele ușoare la cele severe.

Afectând aproximativ 2,5% din populația Statelor Unite, numai tulburarea bipolară a afectat multe dintre cele mai de seamă personalităţi, printre care  Buzz Aldrin, Vincent Van Gogh, Ernest Hemingway, Emily Dickinson și Jackson Pollock.

Deși nu a avut parte de un diagnostic modern, cu siguranță că şi Virginia Woolf – care s-a înecat în anul 1941 – se potrivește tipului bipolar.

Ca și sabia lui Damocles, inteligența superioară poate fi, în anumite privințe, un blestem pentru beneficiarii acesteia.

În afară de obișnuita dorință de a se trata singuri, oamenii mai inteligenți tind să bea alcool și să consume droguri mai mult decât media – poate şi din cauză că încercă să-şi potolească un sentiment de curiozitate arzător.

Cu mult înainte ca revoluția agricolă să aducă omenirii alcoolul, viața în savana africană în timpul Pleistocenului a ajutat la proiectarea minții moderne.

În viața modernă, oportunitatea de a se îmbiba cu alcool sau de a ingera substanțe care afectează mintea reprezintă o situație „evolutivă nouă” explorată mai ușor de oamenii mai inteligenți și mai îndrăzneți.

De fapt, corelația este atât de puternică încât oamenii de știință sunt de părere că oamenii inferiori din punct de vedere al inteligenţei sunt mai puțin predispuşi să bea sau să folosească droguri.

Aceştia au identificat o legatură biomoleculară între curiozitate ca şi trăsătură de caracter şi inteligenţă în general.

Mai precis, proteina senzorilor de calciu neuronali-1 a fost asociată într-un model testat pe șoareci cu memoria spațială și curiozitatea. Interesant, aceeaşi proteină a fost găsită responsabilă la om de tulburarea bipolară şi de schizofrenie.

Alte cercetări susțin că există o conexiune între nivelul de inteligență și problemele de sănătate mintală, aratând că tulburarea bipolară poate fi de patru ori mai frecventă în rândul adulților tineri care s-au remarcat cu rezultate notabile în școală.

Deși se banuia acest lucru de mult timp, dovezi în ceea ce priveşte această conexiune au fost găsite de cercetătorii de la King’s College din Londra, în colaborare cu Institutul Karolinska din Suedia, prin compararea rezultatelor naționale școlare suedeze cu înregistrările diagnosticelor de tulburare bipolară.

„Am constatat că obţinerea unui rezultat remarcabil notat cu A este asociat cu un risc crescut de tulburare bipolară, în special la subiecţii ce activează în domeniul umanist şi într-o măsură mai mică la subiecţii din domeniul ştiinţific”, a scris cercetătorul principal.

„Aceste constatări oferă noi argumente pentru ipoteza că, competenţa intelectuală excepțională este asociată cu tulburarea bipolară”, a concluzionat acesta.

Poate că nu este deloc surprinzător, dar corelația cea mai puternică dintre rezultatele excepţionale de A și tulburarea bipolară s-a înregistrat la studenții care excelează în domeniile muzicii și lingvisticii, sprijinind concepţia populară despre scriitori și artiști în ceea ce privește sănătatea mintală.

Un studiu similar efectuat de Jari Tiihonen de la Universitatea din Kuopio din Finlanda susține de asemenea această conexiune, bazându-se pe modele aritmetice având ca şi corelaţie coeficientul de inteligenţă (IQ).

Analizând date privind militarii finlandezi, cercetătorii finlandezi au găsit o corelație aproape incredibil de ridicată între cei care au obținut scoruri mari în ceea ce priveşte coeficientul de inteligenţă și cei care au fost diagnosticați ulterior cu tulburare bipolară.

“Constatarea unei asocieri între creșterea progresivă a riscului de tulburare bipolară și performanțele intelectuale aritmetice este destul de surprinzătoare”, a scris Tiihonen în raport, explicând că testul aritmetic necesită nu numai abilități matematice, ci și o procesare rapidă a informațiilor în scopul încadrării în timp şi rezolvării cu succes a problemelor examenului.

Persoanele cu scoruri mari ce au o astfel de putere de procesare rapidă a informaţiilor pot împărtăși, de asemenea, o tendință de a experimenta mania, o stare de activitate psihomotorie şi concentrare mare.

Şi predecesorii noştri cu performanțe aritmetice sau psihomotorii avansate, adică generațiile trecute ne pot lăsa moștenire, de asemenea, un risc sporit de urcușuri și coborâșuri bipolare.

Cu toate că unele studii nu au arătat nicio conexiune, mai mult de 30 de lucrări academice susţin că există o legatură între inteligenţă şi tulburarea bipolară, iar cercetătorii continuă să experimenteze pe şoareci şi pe proteine, extrăgând informaţii din bazele de date în cautarea verigii lipsă.