Parkinson poate începe în intestine și nu în creier
Un nou studiu (nu este singurul) sugerează că probabil am înțeles greșit multe aspecte referitoare la boala Parkinson.
Se pare că aceasta nu începe la nivelul creierului, noul studiu pe șoareci arătând că această boală și-ar avea originea în intestine.
Astfel s-ar putea explica de ce mulți pacienți care suferă de Parkinson se plâng de constipație cu până la zece ani înainte de apariția altor simptome.
Boala Parkinson are cel mai des asociate ca simptome principale tremuratul și rigiditatea, acestea fiind produse de distrugerea neuronilor.
Deși s-au găsit remedii care să amelioreze înaintarea bolii, încă nu există un tratament definitiv sau parțial, iar pentru cercetători este un mare mister ce provoacă de fapt apariția acestei boli și cum se dezvoltă ea în corp.
De ani, cercetătorii au limitat cauza apariției Parkinson strict la creier și nu s-au gândit că alta ar putea fi cauza apariției și răspândirii ei.
Mulți dintre ei au observat că pacienții cu Parkinson raportează constipație sau alte tulburări digestive, cu mult înainte de apariția altor simptome.
Aceste simptome au putut fi observate cu aproape un deceniu înainte să apară tremurăturile.
De asemenea, se pare că persoanele cu Parkinson au flora bacteriană diferită față de persoanele sănătoase.
Acest studiu recent asupra șoarecilor a arătat cum fibrele toxice care se formează în jurul celulelor nervoase pot influența nervii cranieni într-o perioadă relativ scurtă, de doar câteva săptămâni.
Cel mai important este că cercetarea și-a atins scopul, arătând că o boală neurodegenerativă își poate avea originea în intestine și nu doar în creier cum se credea în trecut.
Echipa de cercetărori a putut observa acest lucru urmărind fibrele toxice, constituite din alfa-sinucleină, o substanță mică și solubilă în celulele nervoase sănătoase.
În cazul pacienților cu Parkinson însă, nu se știe din ce motiv, aceste molecule se grupează sub forma unor fibre ce distrug nervii cranieni.
În urmă cu aproximativ un deceniu cercetătorii au început să raporteze un fenomen interesant, anume că pacienții care au avut aceste fibre în creierul lor, le-au avut de asemenea și în intestine.
Echipa Caltech a utilizat șoareci modificați genetic astfel încât să fie susceptibili la boala Parkinson prin accelerarea producerii de fibre de alfa-sinucleină.
Unii au fost crescuți în mediu steril, iar alții în mediu normal, nesteril.
Șoarecii care au fost crescuți în mediul steril au prezentat mai puține deficiențe motorii și mai puține fibre toxice în creier, în timp ce șoarecii care au crescut în medii nesterile, au dezvoltat simptome specifice bolii Parkinson, așa cum era de așteptat având în vedere predispoziția lor genetică.
Tratamentul cu antibiotice a făcut posibilă reducerea simptomelor în cazul șoarecilor care erau crescuți în mediu nesteril, lucru ce a arătat că era ceva în flora lor intestinală care a condus la accentuarea simptomelor.
În final echipa de cercetare a injectat bacterii intestinale de la pacienții cu Parkinson în șoarecii crescuți în mediu steril pentru a vedea care sunt efectele. Acest lucru a condus la deteriorarea rapidă a stării lor de sănătate.
Atunci când s-au injectat bacterii de la oameni sănătoși nu au putut fi observate simptome specifice bolii Parkinson.
Astfel, oamenii de știință cred că bacteriile intestinale eliberează substanțe chimice care suprasolicită anumite părți ale creierului, lucru care conduce la accentuarea simptomelor bolii Parkinson sau chiar la apariția acestei afecțiuni.
Mai sunt multe cercetări care trebuie făcute pentru a confirma acest lucru, dar dacă se verifică aceste descoperiri s-ar putea schimba total modul în care abordăm această afecțiune.
Chiar dacă rezultatele acestui studiu sunt promițătoare, este necesar să cunoaștem faptul că de multe ori studiile efectuate pe șoareci nu au aceleași rezultate când sunt replicate pe oameni.
Alte studii au arătat că persoanele care sunt expuse la anumite pesticide au șanse mai mari de a fi afectați de maladia Parkinson. Astfel, este posibil ca aceste pesticide să fie cele care influențează flora bacteriană.
Echipa dorește acum să analizeze flora intestinală a persoanelor cu Parkinson pentru a vedea cu exactitate ce microorganisme creează predispoziția la această boală.
Dacă ar putea identifica anumite tulpini, cercetătorii ar putea dezvolta un test pentru a detecta boala Parkinson cu mult înainte de apariția simptomelor. În plus, acest lucru ar putea conduce și la elaborarea unor tratamente noi.
Ca și în cazul descoperirii altor medicamente, transferul acestor descoperiri de la șoareci la oameni va mai dura câțiva ani. Totuși, acestea reprezintă un prim pas important.
