Toate țigările electronice emit substanțe chimice nocive
Studiul identifică două substanțe cancerigene suplimentare care nu au fost raportate anterior în vaporii țigărilor electronice.
În timp ce studiile anterioare au descoperit faptul că ţigările electronice emit compusi toxici, un nou studiu efectuat la Lawrence Berkeley National Laboratory (Berkeley Lab) a indicat cu exactitate sursa acestor emisii și a arătat modul în care factori precum temperatura, tipul și vârsta dispozitivului joacă un rol determinant în ceea ce priveşte nivelurile de emisie.
Aceste informații ar putea fi valoroase atât pentru producători, cât și pentru autoritățile de reglementare, care doresc să reducă la minim efectele nocive asupra sănătății ale acestor dispozitive din ce în ce mai populare în zilele noastre.
Studiul, care a fost publicat în „Environmental Science & Technology” a constatat că descompunerea termică a propilenglicolului și a glicerinei, doi solvenți găsiţi în cele mai multe „e-lichide“ (substanțele care sunt vaporizate prin țigările electronice), conduce la emisii de substanțe chimice toxice, cum ar fi acroleina și formaldehida.
„Susținătorii țigaretelor electronice susţin că emisiile sunt mult mai mici decât la țigările convenționale, așa că este de preferat să foloseşti țigări electronice“, a declarat Hugo Destaillats Berkeley, cercetator la Berkeley Lab şi autor corespondent al studiului.
„Aș spune că acest lucru ar putea fi adevărat pentru anumiți utilizatori – de exemplu, persoanele care fumează de o lungă perioadă de timp şi care nu pot renunţa la fumat – dar problema persistă, iar asta nu înseamnă că aceste țigări electronice sunt sănătoase. Ţigările obișnuite sunt foarte nesănătoase, în timp ce țigaretele electronice sunt doar… nesănătoase.“
În lucrarea „Emisiile provenite de la țigările electronice: parametrii cheie care afectează eliberarea de substanțe chimice nocive“, Destaillats şi echipa de cercetători au simulat vaporizarea, folosind trei tipuri de lichide în două vaporizatoare diferite, conectate la setări de putere distincte ale bateriei.
Cele două țigări electronice au fost destul de diferite, una destul de ieftină cu o singură bobină de încălzire, iar cealaltă mai scumpă, cu două bobine de încălzire, în paralel.
Cercetătorii au folosit cromatografie cu gaz și lichid pentru a determina ce anume conțin vaporii, investigând cu atenţie atât primele pufăituri, cât şi pe cele ulterioare, adică după ce dispozitivul s-a încălzit și a atins o „stare de echilibru“.
Nu toate pufăiturile sunt egale
O constatare majoră a fost aceea că primul și ultimul pufăit produc emisii foarte variate. Folosind un aparat de vaporizare personalizat ce a reconstituit obiceiurile de vaporizare reale, cercetatorii au studiat pufăiturile cu o durată de 5 secunde, la fiecare 30 de secunde.
Ei au descoperit ca temperatura vaporilor a crescut rapid în primele 5 – 10 minute, până când aceasta a atins o stare de echilibru, ceea ce s-a intâmlat la aproximativ al douăzecilea pufăit.
Corespunzător, nivelurile de emisie între primele pufăituri și această stare de echilibru au crescut cu un factor de 10 sau chiar mai mult în unele cazuri, în funcție de tipul de dispozitiv, de tensiunea bateriei și compusul emis.
De exemplu, pentru acroleină, un iritant sever pentru ochi și pentru aparatul respirator, o țigară electronică cu o singură bobină ce funcţionează la 3,8 volți emite 0,46 micrograme per puf în primele cinci pufăituri, dar la starea de echilibru ajunge să emită 8,7 micrograme per puf. Rezultate obținute și în cadrul acestui studiu.
Atunci când s-a aplicat aceeași tensiune la țigareta cu bobina dublă, s-au înregistrat mult mai puține emisii, probabil datorită temperaturilor mai mici pe fiecare dintre suprafețele celor doua bobine.
Pentru comparație, țigările convenționale emit între 400 şi 650 micrograme de acroleină per ţigaretă, reprezentând atât emisiile principale, cât și cele colaterale.
Calculând că 20 de pufuri trase dintr-o țigară electronică sunt echivalente cu o țigară convențională, Gundel este de părere că emisiile totale de acroleină pentru o țigaretă electronică, raportate la o ţigară normală, sunt de aproximativ 90 – 100 micrograme.
Pentru a testa efectele datorate îmbătrânirii dispozitivului, cercetătorii au folosit un singur dispozitiv, testându-l cu peste nouă cicluri de 50 de pufăituri consecutive, fără a fi curățat.
Din nou, emisiile de formaldehidă, acetaldehidă și acroleină – toate substanţe cancerigene sau iritanți respiratori – au crescut odată cu gradul de utilizare.
În cele din urmă, pentru că multe dintre țigaretele electronice permit utilizatorilor să controleze tensiunea, cercetătorii au investigat sistematic efectul acestei tensiuni asupra emisiilor.
Ei au descoperit că dacă tensiunea creşte, atât cantitatea de lichid consumată per puf, cât şi temperatura vaporilor vor fi mai mari.
În ceea ce priveşte acroleina și formaldehida, cantitatea formată la cea mai mare tensiune, de 4.8V a înregistrat un ordin de mărime mai ridicat decât valoarea la cea mai mică tensiune, de 3,3V.
Destaillats se străduiește să ne explice că interpretând aceste rezultatele nu înseamnă că țigările electronice sunt sigure dacă sunt folosite la temperaturi mai mici, acestea emițând substanțe toxice la orice temperatură.
Au fost detectate două noi substanțe cancerigene
Deoarece există o mare varietate de ţigări electronice, precum şi de lichide, cercetatorii de la Laboratorul Berkeley au decis să se concentreze pe un element care este comun tuturor acestora: solventul din lichid.
Aproape toate lichidele folosesc o combinație de propilenglicol și glicerină, în proporții variabile, ca şi solvent.
Ambele sunt folosite pentru a genera fumul artificial, raportul dintre cele două determinând volumul norului de vapori. Aceste substanţe sunt considerate sigure pentru produsele alimentare.
Cu toate acestea însă, au existat puține studii privind siguranța încălzirii și inhalării propilenglicolului și a glicerinei. Oamenii nu beau aceste lichide, ci le inhalează, de aceea trebuie sa ne îndreptam atenţia asupra vaporilor, este de părere Sleiman.
Cercetatorii au vaporizat lichide compuse exclusiv din solvenți pentru a verifica dacă acestea reprezintă sursa emisiilor. În total, cercetatorii au detectat niveluri semnificative a 31 de compuși nocivi chimici, inclusiv a doi astfel de compuşi care nu au mai fost găsiţi anterior în vaporii de e-țigarete – oxidul de propilenă și glicidolul, cel mai probabil cancerigeni.
„Înțelegerea modului în care se formează acești compuși este foarte importantă“, a specificat Destaillats. „Un prim motiv priveşte reglementarea acestor produse, iar cel de-al doilea are legătură cu producătorul: dacă se doreşte conceperea unei țigări electronice mai puțin dăunătoare trebuie să înțelegem care sunt principalele surse ale acestor substanţe cancerigene“, a concluzionat acesta.
Surse
lbl.gov