“Vaccinarea” copiilor fără vaccinare efectivă
Cercetătorii au înțeles de multă vreme faptul că laptele matern asigură protecție imună împotriva agenților infecțioși prin transferul de anticorpi, un proces denumit “imunitate pasivă”.
O echipă de cercetători de la Universitatea din California, Riverside arată că, în prezent, laptele matern contribuie, de asemenea, la dezvoltarea sistemului imunitar al bebelușului printr-un proces pe care echipa l-a denumit “imunitate maternă educațională”.
Celulele materne imune specifice din laptele matern trec prin peretele intestinal al bebelușului, ajungând într-un organ al sistemului imunitar numit timus.
Odată ajunse acolo, acestea “educă” celulele să atace aceleași organisme infecțioase la care a fost expusă mama.
Studiul realizat pe șoareci are implicații semnificative în ceea ce privește vaccinarea nou-născuților. Cercetătorii au arătat că vaccinarea mamei conduce la „vaccinarea” copilului prin intermediul procesul descris mai sus.
Este un alt mod prin care mama transmite informații imune bebelușului ei. Replicile – copiile celulelor imune materne pe care le face bebelușul vor oferi imunitate copilului pe toată durata vieții.
Anumite vaccinuri nu sunt sigure pentru a fi administrate la nou-născuți, iar altele sunt chiar contraindicate acestora.
Dacă, în schimb, am putea administra vaccinul la mamă sau impulsiona vaccinarea cu puțin timp înainte de a rămâne gravidă, atunci celulele imune transferate prin alăptare vor asigura protecția timpurie a bebelușului.
Cu toate că la elaborarea acestui studiu s-au folosi șoareci, deoarece în acest mod a putut fi studiat procesul în detaliu, știm că celulele din laptele matern trec prin peretele intestinal și la bebeluși.
Unul dintre agenții infecțioși supuși testului de către echipa de cercetători a fost organismul care cauzează tuberculoza (TB) – o boală care constituie o amenințare serioasă în multe țări și care se agravează tot mai mult din cauza dezvoltării de noi tulpini rezistente la antibiotice.
În general, bebelușii vaccinați direct împotriva tuberculozei nu răspund foarte bine: în timp ce vaccinul previne o serie de complicații severe, acesta nu previne aspectele respiratorii ale bolii.
Astfel, este posibil ca prin vaccinarea mamei, care ulterior va alăpta bebelușul, se va îmbunătăți imunitatea infantilă împotriva tuberculozei.
Este ca și cum am vaccina copilul fără a-i administra efectiv un vaccin. În anumite cazuri, cercetările au arătat că imunitatea împotriva tuberculozei este mai eficientă dacă este dobândită de bebeluși prin laptele matern decât prin vaccinarea directă a bebelușului.
Bineînțeles că va fi nevoie de studii clinice pe subiecți umani pentru a se observa dacă într-adevăr așa se prezintă situația şi în cazul oamenilor.
Numărul de celule care trec de la mamă la bebeluș depinde foarte mult de gradul de expunere al mamei la infecții. Dacă aceasta este expusă în mod constant unei infecții, atunci răspunsul imun va fi crescut și o cantitate mai mare de celule va fi transferată la bebeluș.
Conform celor spuse de cercetători, atat transferul de anticorpi, cât și de celule prin laptele doicilor, au fost probabil factori esențiali în supraviețuirea copiilor regali din vremurile trecute.
“Doicile făceau parte, de regulă, din categorii sociale inferioare și erau probabil expuse la mulți agenți infecțioși.
Trebuie să fi avut un sistem imunitar foarte robust, iar transferul de anticorpi și de celule prin laptele lor a contribuit probabil în mare măsură la supraviețuirea copiiilor regali.
Ceea ce ne spune acest studiu în fond este că bebelușul ar avea de câștigat în urma alăptării de la mai multe femei, deoarece acestea au un context imun diferit.
Nu cu mult timp înainte, în majoritatea culturilor, când copilul începea să plângă, era imediat luat în brațe și alăptat de femeile care erau însărcinate sau care alăptau.
În prezent, din punct de vedere social, ni s-ar părea ieșit din comun să alăptezi copilul altcuiva, dar este oare această modificare a modului în care societatea percepe acest subiect benefică pentru sănătatea bebelușului?”
Surse
ucr.edu