Totul despre aflatoxine
Am observat că de câteva săptămâni aflatoxinele au devenit un subiect fierbinte și se discută despre ele în toată mass media și am decis să facem un articol care să mai clarifice lucrurile sau care saăofere cititorului o vedere mai largă asupra acestora.
Problema este ca aflatoxinele au existat în alimente, vor exista și anul viitor și peste 100 de ani. În acest articol veți putea afla tot ce este necesar despre aceste substanțe dăunatoare.
Aflatoxinele sunt micotoxine produse de diferite tipuri de mucegaiuri și se pot găsi în alimente sau pe alimente. Aflatoxinele sunt cele mai cunoscute și studiate micotoxine din lume. Acest lucru se datorează toxicității puternice.
Apariția acestor toxine este influențată de mai multi factori: localizare geografică, climă, metode de cultivare, metode de depozitare, procesarea și depozitarea furajelor etc.
Studiile au arătat că principalii producători de aflatoxine sunt: Aspergillus Flavus, A. Parasiticus, A. Nominus și A. Niger. Aceste studii au arătat și că există patru forme de aflatoxine ce se găsesc în / pe alimente (B1, B2, G1, G2) și două forme metabolice (M1 si M2).
Aflatoxinele M1 si M2 sunt cele care se găsesc în cantitate mare în produsele de origine animală (ouă, lapte și produse din lapte și din carne), în urma hrănirii animalelor cu furaje infestate cu mucegaiuri producătoare de aflatoxine, acestea fiind rezultatul metabolizarii aflatoxinelor B1 și B2.
Cum patrund în organism?
Principalele căi de acces în organism sunt calea aeriană ți cea orală, dar calea orală este principala metodă de acces a acestora. Dupa inhalare, aflatoxinele apar mai repede în sânge decât atunci când sunt ingerate, dar după patru ore concentrația din plasma este la fel pentru ambele metode de acces.
Dupa ce sunt ingerate, aflatoxinele sunt absorbite la nivelul tractului intestinal, în special la nivelul duodenului. După ce pătrund în organism, are loc manifestarea toxicității acestora.
Toxicitate
Aflatoxinele au beneficiat de atenție crescută pentru că în urma cercetărilor s-a dovedit că acestea produc cancer, alte efecte toxicologice puternice și chiar moartea dacă sunt ingerate în cantitate mare.
Mai jos găsiți câteva evenimente importante ce au fost produse de consumul de alimente contaminate cu aflatoxine și un tabel în care sunt prezentate principalele efecte ale acestora asupra organismului uman și animal.
În 1961, peste 100000 de curcani, fazani și rațe au murit după ce au consumat arahide cu un conținut foarte mare de aflatoxine. După cum am spus și în acest articol, acest eveniment a declanșat o evoluție rapidă a cercetărilor în acest domeniu și astfel s-au identificat peste 300-400 de micotoxine.
Carcinomul hepatocelular (cancerul hepatic) este o problemă majoră de sănătate. În China, aproximativ 110000 de persoane sunt diagnosticate anual și numărul bolnavilor din această țară reprezintă aproximativ 45% din totalul persoanelor diagnosticate la nivel mondial cu cancer hepatic.
Rata de mortalitate este de aproximativ 95%, iar cercetătorii au afirmat că rata ridicată a mortalității este produsă de consumul de alimente contaminate cu aflatoxine ca porumbul, produsele din soia și ulei de arahide / alune.
Relația dintre aflatoxine și cancerul hepatic a fost îndelung studiată și s-a ajuns la concluzia că aflatoxinele B1, M1 si G1 produc diferite tipuri de cancer. Totuși, Agenția Internațională pentru Cercetare în domeniul Cancerului (AICC), consideră că există suficiente dovezi doar în cazul aflatoxinei B1, aceasta fiind clasificata de AICC ca substanță cancerigenă de clasa I.
Un alt eveniment a avut loc in Kenia, unde din 317 persoane otrăvite cu aflatoxine 125 au decedat.
Rata mortalitatii a fost de 39%. Intoxicarea cu aflatoxine a fost produsă de consumul de porumb contaminat cu 8 mg aflatoxine per kilogram. Pe lângă deces au mai fost observate și afectarea sistemului imunitar, boli infecțioase și probleme de creștere în cazul copiilor.
|
Sistemul afectat
|
Efecte/simptome
|
|
Gene/exprimarea genelor
|
Efecte teratogene – copii malformați.
|
|
Efecte cancerigene – crește riscul de cancer.
|
|
|
Schimbări patologice
|
Schimbarea culorii și dimensiunii organelor interne.
|
|
Sistemul circulator
|
Hemoragii, anemii.
|
|
Sistemul imunitar
|
Imunosupresie – rezistență scazută la factorii de mediu și microbieni și creșterea incidenței bolilor.
|
|
Sistemul nervos
|
Nervozitate excesivă, comportament anormal.
|
|
Sistemul urinar
|
Inflamarea rinichilor.
|
|
Sistemul digestiv
|
Împiedică absorbția acizilor grasi, liza proteinelor și provoacă diaree.
|
|
Sistemul reproducător
|
Infertilitate și copii slab dezvoltați și bolnavi.
|
Alte incidente au fost raportate în Taiwan, Uganda, India, etc. Simptomele / afecțiunile dezvoltate de aceștia au inclus dureri abdominale, vomă, cancer pulmonar, convulsii, comă, atac cerebral sși moarte.
Distrugere – detoxifiere
Aflatoxinele se distrug foarte greu și rezistă la fierbere, coacere, prăjire, procesarea alimentelor etc. Prin procesele menționate anterior nu se pot distruge integral ci doar se poate diminua cantitatea prezentă în alimentele respective.
Pentru că nu se poate evita contaminarea cu aflatoxine, au fost propuse numeroase strategii de eliminare a acestora din alimente și din organismul uman. Aceste metode includ: inactivarea termică, microbiologică, fermentarea, separarea, iradierea, extracția cu solvenți etc.
Tratarea termică a alimentelor la temperaturi de 60 și 80° C scade foarte puțin cantitatea de aflatoxine, dar la 100° C se observă o scădere considerabilă.
Distrugerea termică este mult mai eficientă în prezența lichidelor și depinde de durata tratamentului. După două ore la 100° C s-a observat o scădere de 80% a conținutului de aflatoxine. Această metodă nu este foarte eficientă în cazul semințelor oleaginoase și astfel pentru reducerea cantității de aflatoxine din semințe acestea trebuie prăjite. După prăjire se distruge aproximativ 75% din aflatoxina B1 și 45% din aflatoxina B2.
Un sfat important pentru a preveni intoxicarea cu aflatoxine este să nu consumați alimente învechite sau râncede ca pâine, cereale, alune, arahide, semințe de floarea soarelui sau de dovleac etc.
Principalele surse de aflatoxine
Aflatoxinele se pot găsi în foarte multe alimente, dar nu înseamnă ca nu mai trebuie să le consumați. Trebuie să urmați sfatul de mai sus și atunci când este posibil să tratați termic alimentele suspecte, astfel încât să își păstreze aproape toate calitățile nutritive și să nu le faceți scrum.
Alimentele în care se pot găsi aflatoxine sunt: alune, nuci, porumb, orez, smochine, fructe uscate, condimente, uleiuri vegetale și boabe de cacao. Ocazional, aflatoxine se mai pot găsi și în lapte și produse lactate, ouă, produse din carne.
Produsele cu cel mai mare risc de contaminare sunt: porumbul, alunele și arahidele.
Concluzia este ca nu putem preveni 100% consumul de alimente ce contin aflatoxine dar putem sa il reducem considerabil urmand cateva metode rudimentare ca prepararea termica a alimentelor si eliminarea din alimentatie a produselor vechi sau rancede.
Buna. Cu ceva timp in urma am cumparat o carte care se cheama -The China Study- scrisa de T. Colin Campbell si Thomas Campebell. Acesti domni au facut un studiu bazat pe aceasta toxina, aflatoxina, tocmai pentru ca rata mortalitatii din China, India si alte cateva tari, era mult prea mare. Studiile s-au bazat pe doua grupuri de cobai, primul grup a fost hranit cu 20% proteine + aflatoxine iar al doilea 5% proteine + aflatoxine, cei dintai au dezvoltat cancer la ficat iar al doilea grup nu. Ce parere aveti? Credeti ca o cantitate mare de proteine favorizeaza dezvoltarea celulelor cancerigene?
In experimentul despre care vorbiti s-a folosit doar proteina extrasa din lapte (cazeina), aceasta fiind scoasa din alimentul din care face parte. Autorii cartii se refera doar la proteinele de origine animala si nu si la cele din plante.
De obicei substantele prezente intr-un aliment il echilibreza. Concentrarea unui nutrient creste sansa ca acesta sa produca efecte nedorite.
Exact ca in cazul suplimentelor alimentare care contin doar substantele active si nu si alte componente ale alimentelor din care fac parte.
Ficatul rozatoarelor era deja foarte afectat de actiunea aflatoxinelor si probabil ca un dezechilibru alimentar a putut favoriza aparitia celulelor cancerigene sau cazeina este o proteina care promoveaza dezvoltarea celulelor oricare ar fi tipul acestora (cancerigene sau nu).
Proteinele din plante nu au avut acelasi efect – cel mai probabil pentru ca nu sunt complete, iar celulele au nevoie de toti aminoacizii pentru a se dezvolta – de ex.: a mai fost facut un studiu (ce nu a fost citat in “The China Study”) prin care s-a descoperit ca daca introduci in dieta animalelor gluten si adaugi si lizina (pentru a obtine o proteina completa) rezultatele sunt identice cu cele din experimentul in care a fost folosita cazeina.
Este posibil ca sobolanii folositi sa se fi adaptat la combinatia de proteina vegetala – aflatoxine si mai putin la proteina animala – AF si de aceea sa nu dezvolte cancer (alimentatia lor este bazata pe vegetale care de multe ori contin si aflatoxina si nu pe produse animale).
Ce nu au mai mentionat autorii este ca aproape toate animalele care au consumat 5% proteine si aflatoxina au decedat datorita efectelor aflatoxinelor. Dieta cu un continut redus de proteine a scazut capacitatea ficatului de a procesa toxinele si a dus la deces.
A mai existat un studiu efectuat pe maimute (prin anii ’80) ce a folosit aceleasi cantitati de proteine (5% si 20%), diferenta fiind cantitatea de aflatoxine. In cartea mentionata de dumneavoastra Campbell a folosit o cantitate foarte mare de alflatoxina, iar in celalalt studiu s-a simulat o situatie reala (doze mici de aflatoxina in fiecare zi).
Rezultatele au fost urmatoarele: maimutele ce consumau 5% cazeina au dezvoltat tumori, iar cele ce consumau 20% au supravietuit fara probleme (dietele sarace in proteine afecteaza capacitatea de detoxifiere a organismului).
Noi trebuie sa obtinem din proteine cam 15 % din necesarul zilnic de calorii (nu 20%) si nici nu consumam aflatoxine (doar accidental).
O alimentatie bogata in proteine poate afecta rinichii si de aceea trebuie sa avem o dieta echilibrata.
Foarte multe alte studii au aratat ca laptele scade riscul de cancer si nu invers. La fel si in cazul consumului de peste pe care autorii cartii il catalogheaza ca fiind cancerigen.
Raspunsul scurt la intrebarea dumneavoastra este: putin probabil, poate doar in cazul persoanelor care consuma concentrate proteice, insa trebuie sa folosim surse sanatoase de proteine.