Dietele detox – păcăleală sau nu?
Având în vedere că numărul de reclame ce promovează acest tip de diete a crescut foarte mult am considerat că este necesar să realizăm un articol care să trateze acest subiect.
Marii vinovați pentru promovarea dietelor detox sunt producătorii de suplimente alimentare și publicațiile care încearcă să capteze atenția publicului prin articole senzaționale sau știri false.
Există diete de detoxifiere care vizează doar anumite organe (de exemplu ficatul), dar și diete care vizează întreg organismul.
Aceste diete sunt îndreptate împotriva unor compuși care de multe ori sunt numiți generic toxine și implică de cele mai multe ori utilizarea unor suplimente alimentare sau a unor combinații alimentare „minune”. Majoritatea dietelor de detoxifiere se bazează pe un regim alimentar foarte strict.
Pe scurt, aceste diete se bazează pe presupunerea că organismul acumulează toxine pe care dieta minune utilizată le va elimina. Uneori, susținătotorii afirmă că acestea au și capacitatea de a vindeca diferite afecțiuni.
Există foarte multe diete de acest tip și nu are rost să le separăm pentru că indiferent de protocolul alimentar utilizat acestea sunt la fel – niște păcăleli.
Acum să vedem și de ce.
Ce sunt toxinele?
După cum am zis și mai sus, dietele detox se îndreaptă împotriva unor compuși denumiți generic toxine.
Conform dex, toxinele sunt substanțe organice produse de organisme vegetale sau animale, care sunt toxice pentru oameni.
Totuși, aceste diete nu se referă doar la acești compuși ci și la alte substanțe dăunătoare precum metalele grele, pesticidele, aditivii alimentari, poluanții atmosferici, radicalii liberi etc. Cam la tot ce este dăunător în natură.
Această abordare generică duce de cele mai multe ori la recomandarea utilizării unei diete de detoxifiere / unui produs fără a preciza în detaliu care sunt substanțele țintă, modul în care acționeză dieta respectivă / produsul, surse științifice etc.
Nici măcar producătorii de suplimente / produse utilizate în acest scop nu cunosc toxinele țintite de produsele lor și nici nu pot furniza dovezi cu privire la eficiența și siguranța utilizării acestora. Acest lucru a fost descoperit în cadrul unei anchete efectuate în 2009 pe 15 companii producătoare de produse destinate detoxifierii (produse alimentare si nealimentare).
Are organismul nevoie de „detoxifiere”?
Răspunsul este DA, însă nu de tipul celei expuse anterior. În funcție de alimentație și de mediul în care trăim, organismul poate acumula diverși compuși dăunători (de exemplu metale grele, pesticide etc.).
Dacă este vorba de o intoxicare acută aceasta reprezintă o urgență medicală și este necesar să consultați un medic specialist și să utilizați tratamentul convențional (de exemplu agenți chelatori în cazul intoxicării cu metale grele), acesta fiind testat din punct de vedere al eficienței și siguranței și nu suc de lămâie cu piper sau cu bicarbonat sau orice altă rețetă magică găsită pe internet sau împărtășită în șoaptă de un amic.
Dacă este vorba de o expunere normală (cronică) la compușii dăunători din alimente, aer și apă, o alimentație echilibrată este suficientă pentru ca sistemele proprii de eliminare a compușilor dăunători să funcționeze corespunzător.
Organismul deține sisteme complexe de eliminare a metalelor grele, de neutralizare a radicalilor liberi, de transformare și eliminare a altor compuși dăunători și astfel tot ce trebuie să facem este să avem un stil de viață sănătos. În cazul persoanelor cu diferite afecțiuni se poate apela și la suplimentarea nutrienților, dacă aceasta este considerată necesară.
De exemplu, activitatea ficatului poate fi stimulată semnificativ de consumul de legume, în special broccoli, iar în ceea ce privește suplimentele, ciulinul laptelui poate fi un supliment util.
O dietă restrictivă și niște suplimente alimentare fără bază științifică nu vor face ca sistemele proprii de eliminare a compușilor dăunători să funcționeze la 200% capacitate.
Dietele restrictive și suplimentele detox pot chiar să împiedice funcționarea corectă a acestora, slăbind organismul, sau afectând sănătatea acestuia (de exemplu afecțiuni renale grave produse de băuturile fresh pe bază de legume frunzoase sau afecțiuni hepatice grave produse de ceaiurile detox).
Există studii care să susțină dietele de detoxifiere?
Ele există, însă sunt puține, efectuate pe un număr mic de persoane, pentru o perioadă scurtă și slab concepute.
În plus, acestea nu au reușit să arate că efectele sunt datorate dietei respective și nu faptului că în cadrul acestor diete se consumă un număr foarte mic de calorii (restricție calorică). În acest sens, în cadrul unui studiu efectuat pe femei nu s-au observat diferențe semnificative între grupul care urma o dietă de detoxifiere și cel care consuma același număr de calorii, fără a urma o dietă anume.
Ambele grupuri consumau aproximativ 400 kcal pe zi (mult sub minimul de 1200). Persoanele din ambele grupuri au înregistrat scăderi în greutate, scăderea nivelului de lipide din sânge etc. Aceste efecte nu au fost produse de proprietățile „miraculoase” ale sucului de lămâie cu sirop de arțar ci de faptul că femeile respective nu au mancat aproape nimic timp de o săptămână. În plus, studiul a durat doar 11 zile și astfel nu se știe dacă aceste efecte se mențin după ce se reia alimentația normală.
Chiar dacă studiile nu oferă dovezi cu privire la eficiența și siguranța dietelor de detoxifiere, multe persoane ignoră acest fapt și utilizează astfel de diete / produse. Acestea se bazează pe experiența altor persoane sau pe testimonialele false prezente pe internet și nu pe dovezile științifice.
Principalul factor care face ca aceste diete să fie utilizate chiar dacă nu există dovezi științifice este scăderea rapidă în greutate pe care acestea o oferă. Totuși, scăderea în greutate nu este mereu echivalentă cu pierderea de grăsime (în cazul acestor diete se poate pierde doar apă – aceasta va reveni după încetarea dietei). Chiar și așa, pierderea în greutate face ca persoanele să atribuie diferite beneficii dietelor de acest tip.
În plus, pierderea în greutate prin înfometare nu este sănătoasă și nici sustenabilă. În schimb, o alimentație sănătoasă conduce la un aport mai mic de substanțe dăunătoare, la o scădere în greutate ce poate fi susținută în timp și la furnizarea nutrienților necesari pentru funcționarea corespunzătoare a sistemelor interne de gestionare a compușilor dăunători.
Astfel, evitați aceste diete (cure) / produse pentru că nu fac decât să vă golească buzunarele și să vă pună în pericol sănătatea.
Încercați să vă concentrați pe obiceiuri alimentare sănătoase precum un consum ridicat de legume și fructe, cereale integrale etc. și un consum scăzut de glucide simple, grăsimi trans, mezeluri, alimente cu aditivi alimentari etc.
În cazul intoxicării acute consultați de urgență un medic specialist.
Surse
nih.gov
nih.gov
nih.gov
examine.com