Ginkgo biloba – efecte şi contraindicaţii
Ginkgo biloba este una dintre cele mai vechi specii de plante. Aceasta a fost subiectul unui număr impresionant de studii, iar suplimentele ce o conţin sunt printre cele mai bine vândute la nivel mondial.
O plantă poate trăi peste 1000 de ani şi poate ajunge la o înălţime de peste 35 de metri.
Deşi în medicina tradiţională au fost utilizate atât frunzele cât şi seminţele, studiile noi s-au concentrat pe extractul standardizat obţinut din frunzele uscate. Acest extract este foarte concentrat şi are efecte mai puternice decât suplimentele care conţin doar frunze uscate.
Oamenii de ştiinţă au identificat peste 40 de tipuri de compuşi în Ginkgo biloba, însă doar două tipuri sunt considerate a fi cele care sunt responsabile de efectele benefice ale plantei – flavonoidele (în principal quercetină, kaempferol şi isorhamnetină) şi terpenoidele. Flavonoidele sunt antioxidanţi puternici ce pot proteja organismul de acţiunea radicalilor liberi, iar terpenoidele sunt substanţe care îmbunătăţesc starea vaselor de sânge şi faciliteaza circulaţia sângelui.
Efectele benefice ale Ginkgo biloba
Extractul de Ginkgo biloba este folosit intens pentru prevenirea şi tratarea bolii Alzheimer şi a demenţei.
Totusi, studiile au avut rezultate contradictorii:
– mai multe studii au arătat că extractul de Ginkgo îmbunătăţeşte funcţiile creierului (memorie, gândire, capacitatea de a învăţa), comportamentul social, reduce depresia şi că poate preveni sau trata boala Alzheimer.
– două studii mari şi bine concepute (finalizate în 2008) nu au găsit diferenţe între persoanele care au primit placebo şi cele care au primit Ginkgo biloba (în ceea ce priveşte prevenirea şi tratarea bolii Alzheimer).
Astfel, în ceea ce priveşte prevenirea şi tratarea bolii Alzheimer cu ajutorul extractului de Ginkgo biloba părerile sunt împărţite, însă mulţi specialişti susţin descoperirile studiilor efectuate în 2008.
Produsele obţinute din această plantă sunt promovate ca “suplimente pentru creier”, însă, ca şi în cazul bolii Alzheimer, rezultatele studiilor sunt contradictorii. Deşi există câteva studii care arată ca îmbunătăţeşte memoria în cazul persoanelor care suferă de demenţă, nu este clar dacă în cazul persoanelor sănătoase această plantă are acelaşi efect.
Totuşi, mare parte din dovezile actuale indică faptul ca Ginkgo biloba poate îmbunătăţi sensibil funcţiile creierului în cazul persoanelor sănătoase, însă mai sunt necesare studii în acest sens pentru a putea stabili cu certitudine ca acest efect există.
În studiile care au descoperit că această plantă îmbunătăţeşte funcţiile creierului doza la care au fost observate efectele benefice a fost de 240 mg de extract standardizat pe zi.
Datorită faptului ca Ginkgo biloba facilitează circulaţia sângelui, extractul este utilizat în tratarea artritei obliterante. Această afecţiune se manifestă prin dureri foarte mari la nivelul membrelor inferioare în timpul mersului.
Studiile au arătat că extractul de Ginkgo este aproape la fel de eficient ca medicamentele prescrise pentru aceasta afecţiune, însă exerciţiile fizice au efecte mai bune decât ginkgo şi medicamentele în ceea ce priveşte distanţa parcursă fără a simţi o durere foarte mare la nivelul picioarelor.
De asemenea, flavonoidele prezente în această plantă pot avea efecte benefice asupra retinei, prevenind sau oprind degenerarea acesteia.
Ginkgo administrată zilnic împreună cu medicamente antipsihotice poate ameliora simptomele schizofreniei. Un extract specific de ginkgo (EGb 761) poate reduce severitatea simptomelor dischineziei tardive, o afecţiune produsă de anumite medicamente antipsihotice. În plus, extractul de ginkgo biloba poate reduce efectele adverse asociate medicamentului antipsihotic haloperidol.
În cazul vertijului extractul de frunze de Ginkgo biloba îmbunătăţeşte starea pacienţilor şi are efecte similare medicamentelor convenţionale precum betahistina şi este mai bine tolerat decat acestea.
Există şi alte utilizări ale acestei plante, însă nu sunt suficiente dovezi ştiinţifice care să le susţină şi astfel nu le-am inclus în acest articol.
Surse de Ginkgo biloba
Cele mai bune forme sunt cele standardizate ce conţin 24-32% flavonoide şi 6-12% terpenoide. Mai poate fi întâlnită sub formă de tablete, capsule, tincturi, ceaiuri etc.
De asemenea, Ginkgo este adăugată uneori în băuturi, batoane proteice şi alte alimente în scopul îmbunătăţirii funcţiilor creierului, însă este puţin probabil ca aceasta să fie eficientă având în vedere cantităţile mici utilizate.
Efectele suplimentelor ce o conţin apar de cele mai multe ori doar după 4-6 săptămâni, iar cantitatea optimă variază între 120-240 mg de extract standardizat pe zi, divizat în mai multe doze. Pentru a evita efectele adverse gastrointestinale este recomandat să începeţi cu cantităţi mai mici (maximum 120 mg extract standardizat pe zi).
Întrebaţi un medic specialist care este doza potrivită pentru afecţiunea dumneavoastră.
Efecte secundare şi contraindicaţii
În general Ginkgo biloba are puţine efecte secundare. De cele mai multe ori poate produce dureri de cap, iritarea pielii, ameţeli şi probleme digestive.
Au fost raportate mai multe cazuri de hemoragie internă în cazul persoanelor care consumau Ginkgo biloba, însă nu se cunoaşte precis dacă hemoragia internă a fost produsă doar de această plantă sau de combinaţia dintre extractul de Ginkgo şi medicamentele pentru subţierea sângelui.
Astfel, nu este indicat să consumaţi produse ce conţin această plantă dacă urmaţi un tratament cu medicamente pentru subţierea sângelui (de exemplu aspirină, warfarină etc.). Nu este indicat consumul nici în cazul în care utilizaţi produse pe bază de ibuprofen pentru că această combinaţie creşte riscul de sângerări la nivelul creierului.
În cazul studiilor pe animale a fost observată creşterea riscului de cancer hepatic şi de tiroidă în cazul animalelor care au primit extract de Ginkgo, însă dozele utilizate au fost foarte mari şi nu există dovezi care să arate că are aceleaşi efecte şi în cazul oamenilor.
Opriţi consumul de astfel de suplimente cu minimum 36 de ore înainte de a suferi o intervenţie chirurgicală.
Copiii, femeile însărcinate şi care alăptează şi epilepticii trebuie să nu consume Ginkgo biloba.
Diabeticii trebuie să consulte un medic specialist înainte de a consuma produse ce o conţin.
Nu consumaţi seminţe crude sau fructul de Ginkgo biloba (conţin toxine ce pot produce crize, pierderea cunoştinţei şi deces). La fel şi în cazul seminţelor prăjite şi a parţilor proaspete ale plantei. Consumul a peste 10 seminţe prăjite pe zi poate produce scăderea pulsului, respiraţie greoaie, crize şi pierderea cunoştinţei.
Nu au fost cercetate suficient efectele adverse ale acestei plante atunci când este aplicată pe piele şi este indicat să evitaţi utilizarea ei în acest mod.
Compuşii prezenţi în această plantă interacţionează cu medicamentele metabolizate de ficat, cu cele destinate prevenirii crizelor în cazul persoanelor epileptice şi cu antidepresivele şi trebuie consultat un medic specialist înainte de a utiliza Ginkgo împreună cu aceste categorii de medicamente.
În cazul antidepresivelor de tipul SSRIs, Ginkgo poate creşte riscul apariţiei sindromului serotoninic, o afecţiune foarte gravă ce poate duce la deces.
De asemenea, această plantă poate reduce presiunea arterială şi nu trebuie consumată cu medicamente sau alte suplimente ce au efect similar.
Ginkgo biloba vă poate împiedică să rămâneţi însărcinată. Este indicat să consultaţi un medic specialist dacă încercaţi să rămâneţi însărcinată şi consumaţi produse ce conţin biloba.
Surse
nih.gov
umm.edu
webmd.com
examine.com
mayoclinic.org
healthline.com