Iradierea alimentelor – rol, efecte, siguranţă

0

Iradierea alimentelor este o metodă de control a alterării alimentelor ce are rezultate similare cu pasteurizarea, conservarea, gătirea sau aplicarea altor forme de tratare termică.

Diferenţa fundamentală dintre pasteurizare şi iradiere este sursa energiei utilizate pentru distrugerea microorganismelor. În cazul pasteurizării este vorba de energie termică, iar în cazul iradierii de energia radiaţiilor ionizante.

Atunci când radiaţiile ionizante intră în contact cu microorganismele, energia acestora rupe legăturile chimice care sunt vitale pentru creşterea şi integritatea celulelor. Astfel, microorganismele mor sau nu se mai pot multiplica. Acest proces se numeşte radioliză.

Iradierea nu distruge toxinele eliberate de microorganisme şi astfel un aliment deja alterat care este iradiat ramâne toxic.

Radiaţiile sunt utilizate şi pentru prevenirea infestării cu insecte în cazul fructelor şi legumelor proaspete şi cerealelor.

După cum am menţionat şi aici, iradierea este utilizată uneori şi pentru întârzierea coacerii fructelor şi legumelor şi pentru prevenirea încolţirii (cartofi, ceapă etc.).

Cantitatea de energie absorbită de alimente se măsoară în gray (Gy) sau în kilogray (kGy).

Alimentele iradiate nu sunt radioactive! Acestea nu intră în contact cu sursa radiaţiilor!

Cercetările derulate pe parcursul mai multor decenii au arătat ca iradierea alimentelor este o metodă sigură şi eficientă de îndepărtare a dăunătorilor şi de mărire a termenului de valabilitate.

Metode folosite pentru iradierea alimentelor
Există patru metode de iradiere permise:
- radiaţii gamma din cobalt 60;
- radiaţii gamma din cesiu 137;
- radiaţii X generate de aparate cu un nivel energetic egal sau mai mic de 5MeV;
- electroni generaţi de aparate cu un nivel energetic egal sau mai mic de 10MeV.

În Uniunea Europeana există peste 20 astfel de instalaţii, iar la nivel mondial aproximativ 160.

Banda rulantă pe care sunt aşezate alimentele trece printr-o cameră cu radiatii. Alimentele nu intră în contact cu sursa radiaţiilor, dar trece printr-o rază de radiaţii.

Tipul alimentului, dimensiunea acestuia şi scopul iradierii determină cantitatea de radiaţii utilizată.

Cum schimbă iradierea alimentelor mâncarea?
Toate metodele de conservare produc schimbări ale compoziţiei chimice a alimentelor.

Iradierea are urmatoarele efecte negative asupra alimentelor:
- produce radicali liberi;
- distruge o parte din cantitatea de vitamine;
- distruge anumite microorganisme benefice şi enzime.

Efectele menţionate mai sus sunt produse şi de celelalte metode de conservare a alimentelor precum gătitul, pasteurizarea, conservarea.

În plus, pierderea vitaminelor are loc şi fără conservare (de exemplu în cazul fructelor şi legumelor depozitate pentru o perioadă lungă).

Alimente iradiate în UE
În Uniunea Europeană pot fi iradiate mai multe categorii de alimente precum condimente, legume, cereale, fructe, bulbi şi tuberculi, peşte şi fructe de mare, carne de pui.

Aceste alimente pot fi vândute ca atare sau pot fi utilizate în obţinerea  altor produse.

Chiar dacă nu toate statele Uniunii Europene permit utilizarea iradierii alimentelor, din cauza pieţei libere acestea pot fi exportate pe întreg teritoriul UE.

Cum ştim dacă un aliment a fost iradiat?
Toate alimentele care au fost iradiate trebuie să prezinte pe etichetă menţiunea “iaradiat” sau “tratat cu radiaţii ionizante”.

Atunci când un aliment iradiat este utilizat ca ingredient în alt aliment menţiunile de mai sus trebuie să existe pe etichetă, lângă ingredientul iradiat.

Dacă alimentul nu este ambalat menţiunile de mai sus trebuie să existe împreună cu numele produsului.

În anumite situaţii producătorii pot evidenţia faptul ca produsul respectiv este iradiat şi prin intermediul simbolului internaţional pentru iradiere (în plus faţă de menţiunile prezentate mai sus sau de unele similare), prezentat mai jos.

simbol alimente iradiateSunt alimentele iradiate sigure?
Momentan nu există dovezi că aceste alimente reprezintă un pericol pentru sănătatea oamenilor, cel puţin nu mai mult decât cele în care se găsesc conservanţi sau decât alimentele preparate termic.

Au fost efectuate numeroase teste pe animale şi oameni (unele teste pe animale au durat câteva generaţii), acestea arătând că alimentele iradiate nu reprezintă un risc semnificativ pentru oameni.

De asemenea, iradierea alimentelor este utilizată doar acolo unde are un beneficiu real pentru consumator, fiind nevoie ca beneficiile să depăşească efecte negative precum diminuarea cantităţii de vitamine din produsele iradiate.

Surse
gov.uk
fda.gov
nih.gov
nih.gov
epa.gov
barc.gov.in

Print Friendly
advert

Niciun comentariu

Spune-ți părerea


× 1 = nouă

Abonează-te la Newsletter pentru a nu rata ultimele articole publicate pe CeSăMâncăm.ro

Introduceţi adresa de e-mail

Adresa de e-mail trebuie confirmată! Veți primi un e-mail de activare de la FeedBurner Email Subscriptions.