Opt aspecte interesante despre anestezie

În cele ce urmează veți afla mai multe aspecte surprinzătoare despre misterul medical al anesteziei, de la trezirea în timpul intervenției chirurgicale, până la amnezia care poate apărea după aceasta.

Dacă ați avut o intervenție chirurgicală probabil că anestezistul v-a pus să numărați descrescător, incepând cu 100, pentru a fi adormit. Anestezia se efectuează în spitale de aproape 200 de ani pentru a bloca durerea sau memoria durerii.

Dar, în ciuda utilizării sale pe scară largă, medicii încă nu știu exact cum funcționează. Cu toate că milioane de oameni sunt supuși diferitelor interventii chirurgicale care necesită medicamente pentru reducerea durerii, există numeroase lucruri despre anestezie pe care probabil nu le știți, deși ar trebui.

1. Anestezia provoacă amnezie
Anestezia generală vă menține relaxat, blochează durerea, dar poate provoca și amnezie. Un studiu efectuat în anul 2012 a constatat faptul că inhalarea substanţelor anestezice induce modificări asemănătoare bolii Alzheimer în creierul șoarecilor adulți.

Substanţa s-a dovedit a fi toxică pentru anumite celule care ajută la controlul memoriei și învățării. Deși cercetătorii încă nu cunosc efectele pe termen lung ale anesteziei, aceștia știu că este nevoie de cel puțin câteva zile pentru a-ţi reveni complet după o intervenție chirurgicală.

2. Pacienții vârstnici expuși la anestezie se confruntă cu un risc crescut de demență de până la 35%.
Pacienților mai în vârstă le poate lua și șase luni pentru a-și reveni după ce au fost anesteziaţi în timpul intervenției chirurgicale, potrivit unui studiu din anul 2013.

In mod specific, acești pacienți au mai multe șanse de a experimenta o mică schimbare în capacitatea lor mintală, confruntându-se cu un risc mai mare de demenţă de aproximativ 35%.

Cercetătorii cred că acest lucru poate fi posibil deoarece anestezia produce inflamarea țesuturilor cerebrale, fapt ce duce la disfuncţii cognitive postoperatorii (POCD) și / sau la precursori ai bolii Alzheimer, cum ar fi plăcile beta-amiloide.

3. Expunerea frecventă la anestezie în timpul copilariei poate afecta dezvoltarea creierului
Copiii care sunt expuși la anestezie în timpul intervenţiilor chirurgicale, o dată sau de mai multe ori, pot fi predispuși la o dezvoltare scăzută / mai lentă a creierului.

Un studiu realizat și publicat în anul 2012 în revista Pediatrics a relevat faptul că micuţii care au suferit intervenții chirurgicale cu anestezie înainte de vârsta de 3 ani au un risc de două ori mai mare de a avea greutăţi în a-și dezvolta abilităţile de învățare, inclusiv de vorbire și de raționament, înainte de împlinirea vârstei de 10 ani.

Cu toate acestea, nu au existat diferențe notabile în ceea ce privește comportamentul, observaţia și atenţia sau funcția motorie fină și brută. Acest lucru sugerează că nu toate domeniile cognitive sunt afectate de anestezie în același mod.

4. Anestezia nu este, de fapt, o “adormire”
Anesteziștii le spun adesea pacienţiilor lor că ii vor “adormi”, dar adevarul este altul: acestora li se va induce o coma reversibilă.

Cercetătorii au descoperit că un creier complet anesteziat nu este diferit de un creier profund inconștient, cu o activitate foarte redusă, observată și la pacienții în comă, ceea ce este diferit dacă ne raportăm la o persoană care tocmai a adormit.

5. Vă puteți trezi în timpul intervenției chirurgicale
Pacienții aflați sub anestezie se pot trezi în timpul intervenţiei chirurgicale, fenomen cunoscut sub numele de „conștientizarea anesteziei”.

Această situație rară se produce atunci când pacienții aflaţi sub anestezie sunt capabili să-și amintească diferite lucruri din timpul operaţiei, cum ar fi presiunea sau durerea.

Pentru a reduce riscul, chirurgii utilizează dispozitive de monitorizare a creierului ce măsoară nivelul de activitate cerebrală.

6. Unii oameni au o reacție alergică rară la substanţele anestezice
Unii pacienţi pot avea o reacţie alergică potențial letală la inhalarea anesteziei, cunoscută sub numele de hipertermie malignă, chiar dacă aceștia nu au nici o istorie anterioară reacției.

MedlinePlus a raportat că boala, care este transmisă pe cale familială, determină o creștere rapidă a temperaturii corpului și contracții musculare severe atunci când pacientului îi este administrat anestezicul. Pacienții pot prezenta, printre altele, sângerări, urină de culoare maro închis și dureri musculare fără o cauză evidentă.

7. Roșcovanii nu necesită o cantitate mai mare de anestezice pentru a fi amorţite
Deși anterior s-a crezut că roșcovanii necesită doze mai mari de anestezie datorită unei gene specifice numită receptorul melanocortinei-1 (MC1R), genă care se consideră că reduce sensibilitatea pacientului la anestezice, în anul 2012 a fost publicat un studiu ce a dovedit contrariul.

Cercetătorii au descoperit că nu s-au înregistrat diferenţe în administrarea anestezicului, durerea POCD, greață și vărsături sau în calitatea generală a recuperării în ceea ce privește persoanele cu părul roșu față de cele cu părul închis.

8. Fumătorii pot avea nevoie de doze mai mari de anestezic decât nefumătorii.
Fumătorii și persoanele expuse la fumatul pasiv pot necesita o cantitate mai mare de anestezic.

Un studiu recent prezentat la Societatea Europeană de Anestezie ce a avut loc la Berlin, Germania, în anul 2015, a relevat faptul că femeile fumătoare necesită cu 38 la sută mai mult anestezic decât cele nefumătore și cu 17 la sută mai mult decât cele care fumează pasiv.

Fumul de țigară va încurca funcţia respiratorie a pacientului chiar și atunci când acesta este sub anestezie, ceea ce interferează cu toleranţa acestuia la substanţele împotriva durerii.