Cantaxantina – colorantul din somon, păstrăv şi ouă – E161

1

surse de cantaxantinaCantaxantina este un carotenoid folosit ca aditiv alimentar (E-161g). Această substanţă se adaugă în hrana anumitor animale, dar şi în hrana noastră. Singurul scop al acestui colorant “natural” este de a face consumatorul să creadă că acel aliment este sănătos, “de ţară”.

Cantaxantina se aseamănă cu beta-carotenul şi există în mod natural în multe alimente, dar poate fi sintetizată şi artificial. Chiar dacă nu este sintetizată artificial, pentru a extrage acest carotenoid este necesară folosirea unor solvenţi cancerigeni.

Cantaxantina în peşte şi produse din peşte
Această substanţă este folosită doar din cauza preferinţelor consumatorilor şi nu au altă utilitate decât cea de a produce o culoare apetisantă ce produce artificial impresia de prospeţime şi calitate superioară.

Pentru a vedea în ce direcţie merg preferintele consumatorilor am considerat că este necesar să prezentam evoluţia acestora: în perioada 1976-1982 carnea de somon continea 2.5 mg de carotenoizi per kilogram, între 1982-1988 3.5 mg şi în prezent ajunge la 8 mg. Toate acestea s-au întamplat din cauza modificarii preferintelor consumatorilor care consideră că o carne de somon mai puternic colorată este şi mult mai sănătoasă. Aceşti carotenoizi există şi în peştii sălbatici, dar provin din surse naturale.

În cazul păstrăvilor curcubeu, acest colorant se introduce în hrana cu 6-8 săptămâni inainte de comercializare, iar în cazul somonilor se introduce de la greutatea de 150-200 g până la maturitate (6 kg).
Nu doar carnea peştilor conţine cantaxantină. Peste 18% din cantitatea totală de cantaxantină din corp este transferată icrelor.

Cantaxantina în ouă şi carne de găină
Culoarea gălbenuşului este considerata un indicator important al calităţii oului şi de aceea crescătorii de păsări se stăduiesc să ofere consumatorilor senzaţia ca aceştia consumă ouă de calitate. În general, cu cât culoarea galbenuşului este mai intensă cu atât conţine mai mulţi coloranţi (valabil pentru ouăle produse în sistem intensiv).

Cantaxantina şi alţi carotenoizi sunt folosiţi şi pentru colorarea pielii găinilor de carne. În acest caz cantitatea prezentă în hrana păsărilor este mult mai mare pentru ca acest colorant se depozitează mult mai greu în piele decât în ouă (40% se depozitează în ouă şi 10% în piele). Aceşti coloranţi se găsesc în cantitate mare şi în ficatul păsărilor, organul responsabil de procesarea lor.

Doze şi toxicitate
Cantaxantina este singurul carotenoid pentru care s-a stabilit şi o doză zilnică adecvată. Aceasta este de 0.025 mg per kilogram corp.
Conform cercetarilor efectuate de Comitetul Stiinţific al UE, ţinand cont de dozele maxime admise de cantaxantină utilizate în industria alimentară, doza zilnică adecvată este depăşită cu până la 250%.

Comitetul a recomandat reducerea dozei maxime admise de cantaxantină (canthaxanthin) folosită în hrana animalelor. De exemplu, în cazul somonului sugestia a fost de a reduce doza maximă de la 80 mg/kg hrană la 25 mg. Totuşi, cercetatorii au subliniat faptul ca reducerea dozei de cantaxantină la nivelul sugerat va avea ca efect scăderea intensităţii culorii şi astfel producătorii vor folosi alţi coloranţi aprobaţi pentru a ajunge la culoarea dorită. Aceştia au propus comisiei de evaluare a rezultatelor să ia în considerare şi acest aspect şi astfel să ia în calcul efectele folosirii celorlalţi coloranţi.

Cantaxantina mai este folosită şi pentru colorarea tenului (bronz artificial). În acest caz ca şi în cazul în care se depăşeşte cu mult doza zilnică adecvată aceasta poate avea multe efecte nedorite.
Cele mai întâlnite efecte ale cantaxantinei sunt: anemie, diaree, greaţă, crampe abdominale, mâncărimi, coşuri, pierderea vederii.

În timpul sarcinii trebuie evitat consumul de alimente ce conţin cantaxantină în doze mari.
După cum observaţi, chiar dacă se limitează folosirea unui aditiv, datorită legilor în vigoare, acesta poate fi înlocuit de alţi aditivi. Dacă aveţi posibilitatea încercaţi să consumaţi somon sălbatic şi ouă de ţară.

Surse:
ec.europa.eu
nih.gov
gov.uk

Print Friendly
advert

1 Comentariu

  1. Raspunde pistol 08/12/2016

    Chimicale, chimicale si iar chimicale folosite pentru a ne goli buzunarele, crezand ca mancam produse naturale, apoi platim medicamentele (alte chimicale) sa reparam ba fictul, ba pancreasul ca acolo se duc prima data.

Spune-ți părerea


− opt = 1

Abonează-te la Newsletter pentru a nu rata ultimele articole publicate pe CeSăMâncăm.ro

Introduceţi adresa de e-mail

Adresa de e-mail trebuie confirmată! Veți primi un e-mail de activare de la FeedBurner Email Subscriptions.

and last modified on February 24th, 2015 at 23:44,