Vitamina K şi sănătatea

Vitamina K este o vitamină liposolubilă şi este esenţială în funcţionarea enzimelor ce influenţează coagularea sângelui.
Cele mai importante forme de vitamina K sunt:
– vitamina K1, cea mai des întalnită formă de vitamina K în alimente (din surse vegetale);
– vitamina K2, este obţinută din surse animale şi este sintetizată şi de bacteriile intestinale.

Această vitamina este cofactor pentru enzima care catalizează carboxilarea acidului glutamic şi astfel are un rol foarte important în fixarea calciului.
Fixarea calciului este necesară activării celor şapte factori de coagulare (proteine) dependenţi de vitamina K. Aceşti factori de coagulare scad riscul apariţiei hemoragiilor necontrolate dar pot produce şi cheaguri ce pot bloca vasele de sânge. Cheagurile de sange pot produce infarct, atac cerebral, embolism pulmonar etc.

Chiar dacă este o vitamină liposolubilă, vitamina K este stocată în cantitaţi foarte mici şi astfel rezervele se termină repede. Probabil din cauza capacităţii reduse de stocare, organismul a dezvoltat un mecanism prin care reciclează vitamina şi astfel aceasta poate fi folosită de mai multe ori.

Anticoagulantele influenţează acestă etapă, împiedicând reciclarea vitaminei K şi formarea cheagurilor de sânge. Cantităţi mari de vitamina K, din suplimentele alimentare, pot anula efectele substanţelor anticoagulante şi din această cauză persoanele ce urmează un tratament cu aceste substanţe trebuie să fie atente la cantitatea de vitamina K ingerată.

Vitamina K are un rol foarte important şi în mineralizarea oaselor, împiedicarea calcifierii cartilagiilor şi vaselor de sânge şi în prevenirea osteoporozei.

Doza zilnică adecvată
Momentan nu se cunoaşte doza zilnică recomandată dar există o doză zilnică adecvată, calculată pe baza consumului persoanelor sănătoase, iar în cazul copiilor se calculează pe baza cantităţii de vitamina K consumată de copiii sănătoşi ce sunt alăptaţi.

Carenţa de vitamina K
Lipsa vitaminei K din sânge creşte timpul de coagulare şi riscul de apariţie a sângerărilor necontrolate.

Simptomele deficienţei sunt: învineţiri rapide, sângerări nazale, sângerări ale gingiilor, sânge în urină şi în fecale şi sângerări menstruale puternice.

În cazul bebeluşilor, lipsa vitaminei K poate fi fatală provocând sângerări intracraniene şi de aceea este recomandat ca la naştere să se administreze copilului o injecţie cu vitamina K1.

În cazul adulţilor, carenţa de vitamina K este foarte rară pentru ca aceasta se găseşte în foarte multe alimente, este reciclată de organism şi este produsă şi de bacteriile de la nivelul intestinului gros.

Persoanele care prezintă un risc crescut sunt cele ce urmeaza tratamente cu anticoagulante ce inhibă reciclarea vitaminei K şi persoanele care suferă de afecţiuni ale ficatului sau de o proastă absorbtie a lipidelor.

Absorbţia vitaminei K este influenţată şi de doze mari de vitamina A şi vitamina E, de cefalosporine şi de salicilaţi. Folosirea antibioticelor cu spectru larg poate dauna florei intestinale şi poate diminua producţia intestinală de vitamina K.

Excesul de vitamina K
Desi o reacţie alergică este posibilă, doze mari de vitamine K1 şi K2 (din alimente) nu sunt toxice şi de aceea nu există o doză maximă admisă. Acelaşi lucru nu se poate spune şi despre varianta sintetică (K3) şi derivaţii ei. Vitamina K3 poate interacţiona cu glutationul, un antioxidant natural, astfel impiedicand distrugerea radicalilor liberi.

Injecţiile cu vitamina K3 au produs leziuni ale ficatului şi anemie hemolitică în cazul copiilor şi această substanţă nu trebuie folosită pentru tratarea carenţei de vitamina K.

Surse de vitamina K
Vitamina K1 este principala formă găsită în sursele alimentare. Legumele cu frunze verzi şi uleiurile vegetale (ulei de rapiţă, soia şi măsline) sunt cele mai importante surse.
Legumele cu cel mai mare conţinut de vitamina K sunt: brocoli, spanac, salată verde, pătrunjel, măcris şi napi. O cantitate foarte mare de vitamina K se găsește și în urzici.

Bacteriile prezente la nivelul intestinului gros produc o cantitate importanta de vitamina K2, dar cantitatea absorbita de organism este mică.

Suplimentele alimentare ce conţin aceasta vitamină reprezintă o altă sursa dar nu sunt recomandate decât în cazul afecţiunilor prezentate mai sus şi în cazul persoanelor varstnice.

Înainte să consumaţi suplimente alimentare ce conţin această vitamină va rog să consultaţi un medic specialist.

Înlocuirea grasimilor saturate din unt şi branza cu grasimi nesaturate din ulei de rapiţă şi măsline este o metodă bună de a creşte aportul de vitamina K şi de a reduce riscul de boli cardiovasculare.

Această vitamină nu este suficient cercetata şi nu se cunosc toate efectele pe care le are asupra organismului.

Pentru a nu avea deficienţă de vitamina K trebuie doar să aveţi o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată, cu multe legume şi fructe şi cu mai puţine grăsimi saturate şi mai multe grăsimi nesaturate.

Surse articol:
http://lpi.oregonstate.edu
http://www.webmd.com
http://nih.gov