Calciu – carenţă şi exces

Calciul este mineralul cel mai des întâlnit în organism. Acest mineral este necesar pentru desfaşurarea corespunzatoare a numeroase procese metabolice. Calciul este folosit de organism în vasoconstricţie şi vasodilatare, transmiterea impulsurilor nervoase, contracţia musculară, secreţia de hormoni, etc.

Acest mineral ajută vitamina K să împiedice formarea cheagurilor de sânge şi este cofactor pentru multe enzime şi proteine. Calciul reduce absorbţia plumbului şi astfel diminuează efectele intoxicării cu metale grele.

Cantitatea de calciu din sânge este reglată astfel încât aceasta să nu fluctueze atunci când consumăm cantităţi mari de calciu (din alimente sau suplimente). Pentru a menţine o concentraţie constantă de calciu în sânge şi muşchi, organismul îl depozitează la nivelul ţesutului osos.
Pentru desfăşurarea proceselor metabolice de mai sus, organismul are nevoie de doar 1% din cantitatea totală de calciu din organism, iar 99% este depozitat la nivelul oaselor şi dinţilor.

Oasele sunt într-o permanentă transformare, constant aici se depozitează şi elimină calciu. Raportul dintre eliminarea calciului din oase şi depozitarea lui la nivelul lor se schimba pe parcursul vieţii. În perioada de creştere formarea oaselor depăşeste resorbţia acestora, la adulţi cele două procese sunt la acelaşi nivel, iar după această vârstă eliminarea calciului depăşeşte depozitarea acestuia şi astfel creşte riscul de osteoporoză.

Carenta de calciu
Nu tot calciul consumat este şi absorbit. Oamenii absorb aproximativ 30% din calciul consumat, dar acest procent depinde de tipul de alimente şi de alţi factori.

Alţi factori care influenţează absorbţia calciului:
– cantitatea consumata: absorbţia scade direct proporţional cu creşterea aportului de calciu;
– vârsta: în cazul copiilor absorbţia este de 60%, adulţi 40-45% şi continuă să scadă pe parcursul vieţii;
– cantitatea de vitamina D.

Un aport insuficient de calciu nu produce efecte vizibile pe termen scurt pentru că organismul reuşeşte să regleze cantitatea de calciu din sânge. Pe termen lung carenţa de calciu produce osteoporoză, rahitism, furnicături ale degetelor, convulsii, crampe musculare, letargie, scăderea poftei de mancare, ritm cardiac anormal şi dacă nu este tratată poate duce la deces.

Categoriile ce necesită un consum mai mare de calciu:
– femeile ce au ajuns la menopauză;
– persoanele ce au intoleranţă la lactoză;
– vegetarienii şi veganii;
– persoanele peste 65 de ani.

Excesul de calciu
Nivelul ridicat de calciu din sânge (hipercalcemia) poate produce insuficienţă renală, calcifierea vaselor de sânge şi a ţesuturilor moi, pietre la rinichi, constipare. Calciul poate împiedica absorbţia fierului şi a zincului.

Calciul provenit din suplimente alimentare (nu şi din alimente) a fost asociat cu creşterea riscului dezvoltării pietrelor la rinichi.
Excesul de calciu datorită consumului de alimente este foarte rar, excesul fiind de obicei produs de consumul de suplimente nutritive.

Surse de calciu
Cele mai importante surse de calciu sunt produsele lactate, sardinele în conservă, urzicile, nucile, migdalele, fisticul, fasolea, soia, seminţele de in, susan, mustar şi mac și cătina. Pentru a vedea ce conţinut de calciu au legumele şi fructele intraţi aici şi aici.

Este recomandat ca persoanele cu vârsta peste nouă ani să consume zilnic 2-3 pahare de iaurt sau lapte sau 60-100 grame de brânză. Un pahar de lapte (200 ml) conţine 300 mg calciu, 200 ml iaurt conţin aproximativ 400 mg, iar 40 grame brânză maturată 300 mg. Brânza deşi conţine mai mult calciu decât laptele şi iaurtul, conţine şi mai multe grăsimi şi de aceea este recomandat să consumaţi mai puţină brânză şi mai mult lapte şi iaurt.

O altă sursă de calciu sunt suplimentele nutritive, însă acestea au fost asociate cu apariţia pietrelor la rinichi, balonare, constipare, flatulenţă etc. Calciul se găseşte în suplimente sub formă de carbonat sau citrat. Pentru a diminua efectele adverse trebuie să consumaţi suplimente ce conţin citrat de calciu, să le luaţi în timpul mesei şi să nu consumaţi o singură doză mare pe zi ci mai multe doze mici.

Nu ar trebui să apelaţi la suplimente alimentare ce conţin calciu decât dacă un medic specialist vă indică acest lucru.

Surse articol
oregonstate.edu
nih.gov
mayoclinic.com