Micotoxinele și efectele lor asupra organismului

0

Micotoxinele sunt produși secundari ai fungilor ca și antibioticele doar că acestea sunt toxice pentru animale și oameni. Toxicitatea lor este destul de mare și astfel cantități foarte mici pot influența starea de sănătate a organismului.

Aproape toate micotoxinele sunt citotoxice și pot produce spargerea membranelor celulare și să împiedice sau să influențeze sinteza ADN, ARN și a proteinelor.

Termenul micotoxine a fost dat în 1961 după ce lângă Londra (Anglia) aproximativ 100000 de curcani au murit din cauza unei boli misterioase numită “boala X a curcanilor”. Ulterior s-a descoperit că cei 100000 de curcani au murit din cauza arahidelor cu care aceștia au fost hrăniți. Arahidele erau contaminate cu metaboliți secundari ai Aspergillus flavus (aflatoxine).

Perioada 1961-1975 a fost denumită perioada de glorie a micotoxicologiei datorită fondurilor mari de care dispuneau oamenii de știință pentru descoperirea acestor toxine ascunse.

În prezent aproximativ 300-400 de substanțe au fost catalogate ca micotoxine, dar doar 20-30 de micotoxine sunt supravegheate de către autorități, acestea fiind considerate cele mai toxice și cele mai răspândite.

Cele mai monitorizate micotoxine
3-acetildeoxinivalenol (3-AcDON)
Ergocristina
Neosolaniol
15-acetilDeoxinivalenol (15-AcDON)
Ergocriptina
Nivalenol (NIV)
Ergometrina
Ergotamina
Patulina
Citrinina
Toxina T-2
Fumonisina B1
Toxina HT-2
Fumonisina B2
T2-triol
Deoxinivalenol (DON)
Fumonisina B3
Verrucol
Diacetoxiscirpenol
Fusarenona-X (FUS-X)
Zearalenona (ZON)
Ergocornina
Monoacetoxyscirpenol

În general, micotoxinele intră în organism prin intermediul alimentelor contaminate, dar mai pot intra și pe calea aerului sau prin contact direct cu pielea.

Majoritatea micotoxinelor sunt rezistente la temperaturi ridicate (coacere, fierbere și în unele cazuri rezistă și la prăjire). Multe toxine rezistă și la procesarea industrială a alimentelor de aceea pentru a avea alimente libere de micotoxine trebuie analizată materia primă (grau, lapte, legume, carne etc).

Din cauza faptului că sunt rezistente la procesare acestea pot fi găsite în pâine, cerealele de la micul dejun, vin, bere etc. Prin procesare doar se poate reduce cantitatea de micotoxine nu și eliminarea totală a acestora.

În tabelul de mai jos puteți vedea în ce alimente s-au găsit micotoxine și ce micotoxine sunt prezente în alimente.

Contaminarea produselor alimentare cu micotoxine
Produse
contaminate
Principalele micotoxine găsite în alimente
Ochratoxina
Fumonisine
Zearalenona
Deoxinivalenol
Fasole
*
Grâu
*
*
Porumb
*
*
*
*
Orz
*
*
Secară
*
Ovăz
*
Orez
*
*
*
Secară
*
Sorg
*
Produse derivate din alimentele de mai sus
*
*
*
*
Bere
*
*
*
*
Vin
*
Cafea
*
Cacao
*
Fructe deshidratate
*
*
Carne
*
Lapte
*
Ouă
*

Micotoxinele se pot dezvolta în timpul cultivării, transportului, depozitării sau în alte momente pe parcursul producției. Rezultatul final este că acestea sunt găsite în foarte multe alimente (în special cele bazate pe cereale).

Se consideră că micotoxinele prezintă risc alimentar mai mare decât aditivii, contaminanții sintetici și pesticidele.

Mucegaiurile producatoare de micotoxine sunt foarte comune și pot crește pe foarte multe substraturi nutritive și în condiții climatice variate.

În agricultură contaminarea recoltelor variază de la an la an, în funcție de climă și alți factori de mediu. De exemplu aflatoxina este de obicei în cantitate mai mare în anii de secetă pentru că atunci plantele sunt slăbite și pot fi mai ușor atacate de boli și dăunători. Se estimează că un sfert din culturile, prezente la nivel mondial, sunt într-o oarecare măsură,contaminate cu micotoxine.

Consecințele economice ale contaminării cu micotoxine sunt grave. Recoltele cu cantități mari de micotoxine sunt distruse sau acestea sunt folosite ca furaje pentru animale, ceea ce poate duce la o dezvoltare slabă a animalelor sau chiar la deces.

Dacă recoltele folosite pentru furaje sunt contaminate atunci produse ca laptele și carnea vor conține toxine sau produți de biotransformare. De exemplu vitele transformă aflatoxina în aflatoxina M1 ce este apoi secretata în lapte. În cazul porcinelor ochratoxina prezentă în hrană se acumulează în carnea acestora.

Diagnostic
Un diagnostic precis este greu de dat din cauza faptului că este greu să dovedești că boala respectivă este o micotoxicoză. Mucegaiurile pot exista fără să producă micotoxine și deci dacă demonstrăm contaminarea cu mucegai nu înseamnă că acesta este responsabil pentru starea de sănătate a pacientului.

Chiar dacă se descoperă micotoxine în organismul bolnav nu se poate sti precis dacă acea micotoxină este cea care a cauzat boala. Și mai interesant este faptul ca un gram din micotoxina A este mult mai puțin periculos decat 0.1 grame din A + 0.1 grame din B. Acest fenomen se numește sinergism și anume intensificarea acțiunii a două substanțe prin asocierea acestora. Din cauza acestui fenomen este și mai greu sa diagnostichezi boala ca fiind micotoxicoză pentru că în organismul respectiv există cantități foarte mici de toxine.

Pentru a da un diagnostic corect este necesară coroborarea datelor clinice, radiologice, microbiologice și histopatologice pentru că separat aceste date nu pot furniza datele necesare diagnosticării corecte.

Despre metode de diagnosticare veți putea citi în pagina fiecarei micotoxine accesand link-urile din tabelul de mai sus (când vor fi disponibile).

Simptome sau efecte ale micotoxinelor asupra organismului
Aceste simptome sunt simptome generale ale contaminării cu diferite micotoxine și nu prezinta simptomele date de contaminarea cu mai multe micotoxine, aici putând să apară și alte simptome din cauza sinergismului.

Efecte asupra sistemului vascular
- fragilitatea crescută a vaselor de sânge;
- hemoragie internă – mucoase, plămâni.

Efecte asupra sistemului digestiv
- vomă;
- hemoragie intestinală;
- necroza ficatului;
- distrugerea mucoaselor.

Efecte asupra sistemului respirator
- respirație greoaie;
- sângerarea plămânilor.

Efecte asupra sistemului nervos
- tremurături;
- depresie;
- dureri de cap;
- lipsa coordonarii.

Efecte asupra pielii
- iritații;
- senzație de arsură la nivelul pielii;
- fotosensibilitate.

Efecte asupra sistemului reproducător și excretor
- infertilitate;
- nefrotoxicitate.

Efecte asupra sistemului imunitar
- distrugerea capacității de apărare a organismului și deci facilitarea infectării cu alte microorganisme.

Dacă prezentați simptomele de mai sus trebuie să consultați un specialist.

Pentru a citi despre efectele fiecarei toxine în parte și despre metode de diagnosticare și tratament puteți folosi link-urile din tabelul de mai sus (când vor fi disponibile).

Surse
micotoxinas.com
nih.gov
europa.eu

Print Friendly
advert

Niciun comentariu

Spune-ți părerea


opt − = 6

Abonează-te la Newsletter pentru a nu rata ultimele articole publicate pe CeSăMâncăm.ro

Introduceţi adresa de e-mail

Adresa de e-mail trebuie confirmată! Veți primi un e-mail de activare de la FeedBurner Email Subscriptions.

and last modified on October 8th, 2016 at 16:29,