Pesticidele sunt substanțe chimice folosite împotriva bolilor și dăunatorilor în agricultură. Aceste substanțe sunt folosite de foarte mult timp, unele fiind produse naturale (sulf, piretru).

Din cauza creșterii agriculturii și adaptării dăunatorilor la substanțele deja existente a fost nevoie de noi substanțe și astfel după 1944 s-a dezvoltat industria pesticidelor de sinteză.

Acestea reprezintă o sursă de risc toxic din cauza remanenței în sol, plante și în organism.

Anumite pesticide nu pot fi degradate de către microorganisme sau de echipamentul enzimatic al organismului uman și de aceea se acumulează în organe, sol și plante.

Multe pesticide au fost interzise, dar încă mai există multe care încă se folosesc în agricultură.

După domeniul de acțiune acestea pot fi: erbicide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, rodenticide etc.

Pesticidele ce se acumulează în vegetale prezintă un risc crescut pentru om pentru că acestea constituie hrana omului și a animalelor, care sunt la rândul lor hrană pentru om. Astfel se ajunge la un nivel foarte mare de pesticide în organismul uman.

Pesticidele pot fi toxice direct, atunci când substanța activă produce efecte vizibile și indirect, prin substanțele ce rezultă din prelucrarea pesticidelor de către organism.

Toxicitatea indirectă se manifestă pe o perioadă lungă și poate duce la mutații, cancer, malformații și sterilitate.

În acest moment, la nivel mondial, se testează remanența în apă, sol și alimente a peste 450 de pesticide.

Există o diferența mare în ceea ce privește cantitatea de pesticide între produsele consumate nespălate, spălate sau procesate. Prin spălare o parte din cantitatea de pesticide dispare, deci spălați fructele și legumele înainte să le consumați.

Multe pesticide nu pot fi degradate biologic și se acumulează la nivelul ficatului sau la nivelul țesuturilor adipoase și pot produce intoxicatii grave în momentul în care o persoană slăbește să zicem 20-30 Kg/3-4 luni, pentru că acestea sunt eliberate în organism. Acest lucru este valabil pentru toate toxinele ce se acumulează în stratul adipos. Dacă doriți să slăbiți, slăbiți treptat și nu prin diete/pastile etc. ce scad foarte rapid greutatea. Slăbind treptat organismul poate să elimine sau să transforme substanțele toxice și astfel nu mai are loc intoxicarea persoanei respective.

În anii ’90 s-a observat o creștere a cazurilor de infertilitate la femei și bărbați, dar și în cazul animalelor. Se consideră că de vină sunt pesticidele care atacă sistemul endocrin, sinteza hormonilor și deci sistemul reproducator al mamiferelor.

În tabelul de mai jos găsiți lista celor mai periculoase pesticide.

Cele mai toxice pesticide (substanta activa)
Denumire
Denumire
Denumire
Aldrin
Etilen oxid
Metil – paration
Aldicarb
Endrin
Crocidolit
Clordecon
1,2 – Dibrometan
Hexaclorbenzen
Clordan
Dinoseb
Compuși ai mercurului
Clordimeform
Captafol
Bromura de metil
DBCP
Binapacryl
Paration
DDT
HCH
Pentaclorfenol
Clorbenzilat
Heptaclor
Trifenil policlorurat
2,4,5 – T
Lindan
Bifenil polibromurat
Dieldrin
Mirex
Bifenil policlorurat
Diclor etilena
Paraquat
2,3 – dibrompropil fosfat
Fluoracetamidă
Toxafen

Din pesticidele din tabelul de mai sus unele au fost interzise, ca pesticid, dar sunt încă folosite în alte industrii cum ar fi cea a maselor plastice, a solvenților și în industria farmaceutică.

Pentru a vedea ce efecte are fiecare pesticid asupra organismului uman și asupra altor organisme puteti accesa link-urile din tabelul de mai sus (momentan articolele sunt în dezvoltare).

Dupa cum probabil ați citit și în presă, în foarte multe produse alimentare au fost găsite pesticide.

Cele mai contaminate produse fiind lămâile, portocalele, grapefruit-ul, strugurii de masă, merele, salata și spanacul.

Fructe și legume analizate de MADR în 2011 cu cel mai mare procent de reziduuri de pesticide
Denumire
Număr probe analizate
Număr probe cu reziduuri de pesticide
Procent produse autohtone din produsele ce prezintă reziduuri de pesticide
Pesticidele detectate în legume și fructe
Salată
76
20
75%
Clorotalonil, pirimetanil, bifentrin, ciprodinil și fenhexamid.
Roșii
185
41
68.29%
Spanac
53
10
100%
Grapefruit
41
41
Clorpirifos, pirimetanil, ortofenilfenol, ciprodinil și boscalid
Lămâi
30
27
Portocale
60
40
Struguri
78
42
28.79%,
Mere
207
73
28.79%,
Grâu
91
10
100%(toate probele analizate au fost de producție autohtonă)
Clorpirifos-metil și pirimifos-metil
Secară
14
1
100%(toate probele analizate au fost de producție autohtonă)

Din cele prezentate în tabelul de mai sus au fost emise alerte doar pentru salata produsa în Giurgiu, Argeș și Brăila care a avut un conținut de clorotalonil mult peste limita maximă admisă.

Produs
Județ
Substanța
Valoare găsită
Limita maximă admisă (LMA)
Salată
Giurgiu*
Clorotalonil
0.5
0.01
Salată
Giurgiu*
Clorotalonil
6.58
0.01
Salată
Argeș
Clorotalonil
5.33
0.01
Salată
Brăila
Clorotalonil
9.82
0.01

* În Giurgiu au fost două probe ce au depașit LMA

Pesticidele nu afecteaza mediul doar prin efectul toxic asupra plantelor și animalelor ci și prin contaminarea atmosferei și distrugerea stratului de ozon (bromura de metil).

În acest moment nu puteți face foarte multe pentru a vă proteja de aceste substanțe, dar puteți reduce cantitatea de pesticide ce intră în organism prin spălarea fructelor și legumelor, prin alegerea atentă a furnizorilor de alimente sau consumul alimentelor din producția proprie.

Ultima variantă, producția proprie, nu este disponibilă pentru multe persoane și chiar și așa cei care iși produc propria hrană folosesc de multe ori pesticide și îngrășăminte chimice pentru a crește producția, fără să ia în considerare efectele substanțelor folosite.

Mai grav este că cei care fac agricultură doar ‘din auzite’ folosesc cantități mult mai mari de substanțe decât ar trebui și astfel cantitatea de substanțe toxice este, de obicei, mai mare decât în cazul produselor din unitățile agricole mari care nu vor să irosească substanțele respective din trei motive:
– orice cantitate peste cea recomandată reprezintă costuri suplimentare inutile
– folosirea incorectă a pesticidelor și a îngrășămintelor chimice poate duce la scăderea producției și nu la creșterea acesteia
– dacă sunt supuși unui control și produsele lor au substanțe toxice peste limita maximă admisă acestea vor fi distruse. Acest motiv nu știu dacă este valabil în România ținând cont ca se poate ‘aranja’ aproape orice.

Surse
www.ihpa.info
www.madr.ro
www.ansvsa.ro
www.mapam.ro

Print Friendly, PDF & Email