Cercetătorii au reușit să amâne îmbătrânirea
Cercetătorii din cadrul UCLA au identificat o genă care poate încetini îmbătrânirea atunci când este activată.
Această genă se numește AMPK și deși se cunoaște că poate încetini îmbătrânirea, nu se știu bine căile prin care această genă reușește să realizeze acest lucru.
AMPK este principalul senzor energetic din celule și controlează echilibrul energetic din interiorul lor. Aceasta se activează doar atunci când nivelul energetic este foarte scăzut și coordonează producerea de ATP.
De asemenea, această genă influențează și autoliza celulelor organismului în scopul utilizării compușilor pentru obținerea de energie sau de alți compuși necesari.
Creșterea cantității de AMPK în intestine a condus la creșterea duratei de viață a musculițelor de oțet (drosophila melanogaster) cu 30% (de la șase săptămâni la 8). Acestea au fost și mai sănătoase decât grupul de control.
Cercetătorii au ales musculița de oțet pentru că se cunosc toate genele acesteia și știu cum să le activeze sau inactiveze.
Efectele activarii AMPK au fost observate când aceasta a fost activată în creier sau intestine. De fiecare dată s-a observat o intensificare a autofagiei (autoliză) la nivelul celor două sisteme. Este de menționat că bolile bătrâneții (Parkinson, Alzheimer, etc.) sunt asociate cu acumularea de proteine la nivelul țesuturilor și astfel activarea acestei gene ar permite eliminarea proteinelor respective.
Oamenii dețin această genă, însă ea nu funcționează la capacitate maximă.
Acest studiu este un pas mare spre o bătrânețe fericită și lipsită de boli, însă mai avem de așteptat ceva timp până când această solutie va fi pregătită pentru piață.
O descoperire similară a fost făcută tot de cercetătorii de la UCLA care prin activarea unei alte gene au reușit să determine organismul să elimine mai repede moleculele deteriorate din celule ceea ce a dus la extinderea vieții musculițelor de oțet.
După cum observați descoperirile în materie de prelungire a vieții prin intermediul manipulării genomului au început să apară și nu cred că va mai dura foarte mult până vom vedea și primele teste pe oameni.
Totuși, nu trebuie sa ne entuziasmăm pentru că au mai existat descoperiri de acest gen efectuate pe viermi și musculița amintită anterior care ulterior nu au putut fi confirmate în cadrul testelor efectuate pe mamifere. Să speram că de această dată pot fi aplicate și oamenilor.
Surse
cell.com
UCLA.edu
UCLA.edu