Iodul şi tiroida

4

Iodul este un oligoelement ce se găseşte în mod natural în diferite produse alimentare. Acest element este adăugat şi în sarea iodată pentru a preveni anumite anumite afecţiuni.

Iodul este o componentă esenţială a hormonilor tiroidieni. Aceşti hormoni influenţează multe procese biochimice importante ca sinteza proteică şi activitatea enzimatică. De asemenea, sunt necesari şi în dezvoltarea scheletului şi a sistemului nervos al copiilor.

Funcţionarea tiroidei este controlată de hormonul numit TSH. Acest hormon este secretat de glanda pituitară şi controlează producţia de hormoni tiroidieni, protejând astfel organismul de hipotiroidism şi hipertiroidism.

iodul si tiroida
Secretia de TSH creşte consumul de iod al tiroidei şi stimulează producerea hormonilor tiroidieni. Daca iodul din sânge este insuficient, în încercarea de a extrage mai mult iod din sânge, tiroida creşte în volum, iar producţia de hormoni tiroidieni scade.

Se pare ca iodul ar mai avea şi alte roluri în organism. De exemplu, acesta este util în funcţionarea sistemului imunitar şi are efecte benefice în cazul unor afecţiuni mamare.

Carenţa de iod
Carenţa de iod are foarte multe efecte adverse asupra creşterii şi dezvoltării şi este cauza principală a retardului mental. În timpul sarcinii şi copilăriei deficienţa de iod poate produce efecte ireversibile asupra sistemului nervos.

O cantitate zilnică de doar 10-20 µg de iod produce hipotiroidismul, acompaniat de guşă. Guşa este în general primul semn al carenţei de iod. În cazul femeilor însărcinate, lipsa acestui element poate produce daune neurologice grave fătului şi chiar pierderea sarcinii sau moartea acestuia. În cazul copiilor, carenţa poate produce hiperactivitate şi scăderea inteligenţei (IQ).

În cazul adulţilor, deficienţa de iod produce guşă, scade productivitatea şi capacitatea de concentrare. Carenţa cronică este asociată şi cu un risc crescut de cancer de tiroidă.

Deficienţa de iod era o afecţiune comună acum câteva decenii şi de aceea s-a introdus în alimentaţie sarea iodată. Aceasta a rezolvat problema iodului, însă, din cauza sării iodate, uneori chiar se depăşeşte doza zilnică recomandată.

Absorbţia iodului este influenţată negativ de soia, brocoli, conopidă, varză, carenţă de fier şi de vitamina A. Dacă aveţi o alimentaţie echilibrată şi nu consumaţi alimentele de mai sus în cantităţi exagerate, acestea nu vor afecta semnificativ absorbţia iodului.

Doza zilnică recomandată de iod
Varstă
Bărbaţi
Femei
Sarcină
Alăptare
0-6 luni
110 µg
110 µg
-
-
7-12 luni
130 µg
130 µg
-
-
1-3 ani
90 µg
90 µg
-
-
4-8 ani
90 µg
90 µg
-
-
9-13 ani
120 µg
120 µg
-
-
14-18 ani
150 µg
150 µg
220 µg
290 µg
19+ ani
150 µg
150 µg
220 µg
290 µg

WHO şi UNICEF recomandă doze puţin mai mari decât cele prezente în tabel pentru femeile însărcinate – 250 µg.

Excesul de iod
Cantităţi mari de iod pot produce simptome similare carenţei – guşa, nivel ridicat de TSH, hipotiroidism. Iodul în exces poate produce si hipertiroidism; acest lucru se întâmplă de obicei când se încearcă tratarea carenţei. Ca şi în cazul carenţei, excesul poate creşte riscul de cancer de tiroida.

Intoxicarea acută se manifestă prin arsuri la nivelul gurii, gâtului şi stomacului, febră, dureri abdominale, greaţă, vomă, diaree, puls slab şi comă.
Cantitatea de iod ce poate determina efectele adverse prezentate mai sus este influenţată de starea de sănătate a persoanelor. De exemplu, în cazul persoanelor ce suferă de afecţiuni autoimune ale tiroidei, cantitatea ce poate produce reacţii adverse poate fi mai mică decât doza zilnică recomandată.

Destul de rar se întâmplă ca o persoană să depăşească doza maximă admisă doar din alimente şi sare iodată. Dacă pe lângă alimente şi sare iodată se consumă şi suplimente alimentare se poate depăşi destul de uşor doza maximă.

Doza maximă admisă de iod
Vârstă
Bărbaţi
Femei
Sarcină
Alăptare
0-6 luni
NA
NA
-
-
7-12 luni
NA
NA
-
-
1-3 ani
200 µg
200 µg
-
-
4-8 ani
300 µg
300 µg
-
-
9-13 ani
600 µg
600 µg
-
-
14-18 ani
900 µg
900 µg
900 µg
900 µg
19+ ani
1,100 µg
1,100 µg
1,100 µg
1,100 µg

Surse de iod
Conţinutul de iod al alimentelor depinde foarte mult de concentraţia acestuia în solul unde este cultivată materia primă şi de aceea este greu de facut o estimare precisă. Totusi, se cunosc alimentele care conţin cea mai mare cantitate de iod – algele, peştele, iaurtul, laptele, creveţii, merele, lapte matern etc.

Alte surse sunt sarea iodată şi suplimentele nutritive. Pot fi gasite şi suplimente nutritive ce conţin iod din surse naturale (alge), dar dacă aveţi o dietă variată nu trebuie să le consumaţi. Decizia de a consuma sau nu suplimente vă aparţine, dar înainte să o luaţi trebuie să consultaţi un specialist.

Print Friendly
advert

4 Comentarii

  1. Raspunde Dora 26/12/2016

    Mie mi-a iesit tsh 0,004. Ce înseamna mic sau mare?

    • Raspunde cesamancam.ro 27/12/2016

      Pentru interpretarea analizelor vă rog să consultați un medic specialist.

  2. Raspunde marius 04/12/2014

    deci ..nu e bine nici cum…sunteti praf

    • Raspunde cesamancam.ro 05/12/2014

      Nu am inteles prea bine la ce va referiti, insa cred ca va referiti ca nu este bine cu putin iod si nici cu mult iod. Daca acesta este cazul nu vad unde este problema sau nelamurirea dumneavoastra. Pentru o alimentatie sanatoasa trebuie sa elimini extremele (prea putin si prea mult) si sa te situezi cat mai aproape de mijloc sau in acest caz cat mai aproape de doza recomandata (cel mai bine este sa fii putin peste ea.)

Spune-ți părerea


opt − 5 =

Abonează-te la Newsletter pentru a nu rata ultimele articole publicate pe CeSăMâncăm.ro

Introduceţi adresa de e-mail

Adresa de e-mail trebuie confirmată! Veți primi un e-mail de activare de la FeedBurner Email Subscriptions.

and last modified on May 17th, 2014 at 17:54,