Acizii grași trans, cunoscuți și sub denumirea de grăsimi trans, sunt acizi grași dăunători ce pot fi produși în două moduri:

– natural, prin hidrogenare bacteriană în sistemul digestiv al rumegătoarelor (se găsesc în cantitate mică în unt, lapte, grăsime de vită etc.).

– artificial, prin hidrogenarea parțială a uleiurilor vegetale lichide și transformarea lor în grăsimi semisolide sau solide; se găsesc în cantitate mare în produse precum margarină, uleiuri speciale pentru prăjit (utilizate în general în restaurante tip fast food), produse de patiserie, biscuiți, torturi, prăjituri, sosuri, cereale, batoane cu cereale, dulciuri etc.

alimente, surse de grasimi transDupă cum presupun că vă așteptați, grăsimile trans naturale nu reprezintă o problemă foarte mare pentru că se găsesc în cantitate mică în alimentele de mai sus. Totuși, dacă mai consumați și alimente cu acizi grași trans artificiali, cei naturali se vor adăuga la aceștia și veți avea o problemă.

De ce au apărut grasimile parțial hidrogenate?
Paradoxal, grăsimile parțial hidrogenate (conțin până la 40% grăsimi trans) au fost dezvoltate în perioada în care toată lumea critica grăsimile saturate și au fost utilizate ca înlocuitori (au înlocuit grăsimea animală naturală). Rezultatul a fost că peste 40% din alimentele procesate conțin aceste grăsimi, mult mai dăunătoare decât cele pe care le-au înlocuit.

Se pare că grăsimile saturate au fost învinovățite puternic pentru diverse afecțiuni pentru a atrage privirea de la efectele foarte dăunătoare ale zahărurului (dezvăluiri recente au arătat că studiile care susțineau că grăsimile saturate sunt mult mai rele decât zahărul au fost manipulate de industria zahărului).

Astfel, cei păcăliți am fost tot noi – am rămas cu zahărul, dar ne-am ales și cu un înlocuitor al grăsimilor saturate mult mai dăunător. Se pare că acum se încearcă același lucru cu grăsimile parțial hidrogenate pentru că am observat că acestea au fost înlocuite cu grăsimi interesterificate, în special în margarină. Nu am aprofundat subiectul, însă la o primă căutare se pare că și acestea sunt cam la fel de dăunătoare. Totuși, voi veni cu o părere după ce mă voi documenta mai mult.

Abia în anii ’90 a fost clar că aceste grăsimi (parțial hidrogenate) sunt dăunătoare. Ne aflăm în 2016 și încă se mai utilizează. De vină pentru existența produselor cu grăsimi trans și în 2016 suntem doar noi, consumatorii, pentru că mâncăm porcării de tipul margarinei.

De ce se utilizează aceste grăsimi în industria alimentară?
Grăsimile parțial hidrogenate se utilizează în industria alimentară pentru că sunt ieftine, ușor de utilizat, cresc stabilitatea aromelor, dau o textură plăcută alimentelor și sunt mult mai stabile decât grăsimile naturale. Acestea au o perioadă de valabilitate mai mare și rezistă mai mult la temperaturi ridicate (prajire, coacere).

Aceste grăsimi sunt utilizate foarte des în restaurante de tip fast food, dar și în restaurante clasice pentru prajit cartofi, carne etc. Țări precum Danemarca, Elveția, Canada și câteva state din SUA au interzis sau redus utilizarea acizilor grași trans în alimentația publică.

În SUA, din iunie 2018 va fi interzisă utilizarea acestor grăsimi rele în produse destinate consumului uman. FDA a clasificat acizii grași trans ca fiind improprii consumului uman încă din 2013, însă decizia finală a fost emisă în iunie 2016, cu o perioadă de grație de trei ani.

Efectele negative ale acizilor grași trans
Acești acizi grași au fost asociați cu un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare. Aceștia cresc și nivelul de colesterol LDL și trigliceride și scad nivelul de HDL.

În cel mai mare sudiu efectuat până în prezent s-a descoperit că femeile care consumau cea mai mare cantitate de grăsimi trans aveau un risc de atac de cord cu 50% mai mare decât femeile care consumau cantitatea cea mai mică.

La fel de alarmant este și faptul că studiile arată că aceste grăsimi pot crește riscul de diabet. Față de persoanele care consumă grăsimi polinesaturate, cele care consumă grăsimi parțial hidrogenate au un risc de diabet cu aproximativ 40% mai mare.

Aceste grăsimi sunt suspectate că participă și la apariția altor afecțiuni precum Alzheimer, obezitate, afecțiuni hepatice, infertilitate feminină, depresie, iritabilitate, agresivitate, însă părerile sunt împărțite și mai sunt necesare studii pentru a fi 100% siguri.

În prezent nu există o cantitate sigură de grăsimi trans și astfel este recomandat să reduceți consumul cât de mult puteți. Trebuie să aveți în vedere că dacă reușiți să eliminați alimentele procesate ce conțin grăsimi parțial hidrogenate, eliminați aproximativ 90-91% din cantitatea totală de acizi grași trans.

Astfel, consider că nu este necesar să eliminați complet untul (conține cea mai mare cantitate de grăsimi trans – 4 g/100 g produs – de 5-6 ori mai puțin decât margarina) ci doar să reduceți cantitatea consumată. Celelalte produse animale (carne, lapte etc.) au o contribuție foarte mică și nu trebuie eliminate din alimentație.

Cel mai important aspect  pentru reducerea  aportului de grăsimi dăunătoare este citirea etichetei. Ocoliți alimentele care conțin uleiuri / grăsimi hidrogenate și parțial hidrogenate. NU consumați margarină indiferent de denumirea grăsimilor conținute pentru că aceasta este foarte dăunătoare și chiar nu știu de ce mai există pe piață.

Surse
nhs.uk
fda.gov
nejm.org
heart.org
webmd.com

Print Friendly, PDF & Email