“Colesterol bun” (HDL) vs “colesterolul rău” (LDL)

0

Colesterolul ridicat reprezintă o problemă gravă a “generației fast food” și produce nenumarate afecțiuni cardiovasculare.

Conform unui studiu efectuat de prof. dr. Mircea Cinteză, 30% din populația României are un nivel ridicat de colesterol. Conform aceluiași studiu, în cazul persoanelor cu vârsta peste 70 de ani procentul persoanelor cu un nivel ridicat al colesterolului este de aproximativ 43%.

În ultima perioadă am impresia că se exagerează foarte mult atunci când se prezintă efectele colesterolului asupra organismului. Am observat că de obicei este prezentat ca fiind dăunator tot colesterolul sau se prezintă efectele negative și nu și cele pozitive (destul de multe).

Colesterolul, în cantități potrivite, nu este dăunător ci chiar este foarte util.

În cazul colesterolului se face o greșeală similară celei facute în cazul glucidelor rele și bune, unde toate glucidele au fost catalogate ca fiind rele și deci trebuie eliminate din dietă (o afirmație total eronată).

efecte colesterol
Ce este colesterolul?
Este un sterol ce servește ca precursor al vitaminelor liposolubile și al hormonilor steroizi. Colesterolul circulă prin organism prin intermediul sângelui. Fiind un compus pe bază de grăsimi nu se poate amesteca cu sângele și nu poate fi transportat în această stare.

Pentru a depăși această problema organismul transformă moleculele de colesterol sau de alte grăsimi în particule minuscule acoperite cu proteine numite lipoproteine, particule ce pot fi transportate cu ușurință prin intermediul sângelui.

Grăsimile din lipoproteine sunt formate din colesterol, trigliceride și fosfolipide. Trigliceridele sunt lipide formate din trei acizi grași și glicerol și care, ca și colesterolul, în cantitate mare au efecte negative asupra sistemului cardiovascular.

Există două tipuri de lipoproteine ce sunt de interes pentru subiectul tratat în acest articol și anume LDL (lipoproteine cu densitate scăzută) și HDL (lipoproteine cu densitate ridicată). După cum observați, diferența între cele două substanțe este reprezentată de densitatea acestora. Densitatea lor este dată de raportul dintre proteine și lipide; compușii ce conțin mai multe lipide decât proteine au o densitate mai mică decât cele ce au un conținut mare de proteine.

“Colesterolul bun” (HDL)
HDL este opusul LDL. Față de LDL, “colesterolul bun”, are în compoziție o cantitate mare de proteine și este sărac în lipide. Acest compus acționează ca un aspirator și absoarbe colesterolul în exces de la nivelul țesuturilor și celulelor și îl transportă la nivelul ficatului. Ficatul elimină colesterolul din aceste particule și îl folosește sau îl reciclează. Această activitate a HDL explică de ce acesta are efecte benefice asupra sistemului cardiovascular.

HDL conține și antioxidanți ce pot împiedica oxidarea LDL și transformarea lui în particule și mai periculoase pentru organism.

Stilul de viață influențează foarte mult nivelul de HDL – exercițiile fizice îl pot crește, iar fumatul îl scade. Dietele bogate în grăsimi cresc nivelul de HDL, dar și pe cel de LDL, iar cele sarace în lipide scad cantitatea de LDL și HDL. Totuși, printr-o alegere atentă a alimentelor consumate puteți scădea cantitatea de LDL fără să influențati negativ nivelul HDL.

Pentru a crește nivelul de HDL simultan cu scăderea cantității de LDL trebuie să consumați mai puține alimente ce conțin grasimi saturate și să consumați alimente ce conțin grăsimi nesaturate ca uleiul de măsline, pește, alune, migdale etc.

“Colesterolul rău” (LDL)
În general, 60-70% din cantitatea totală de colesterol este purtată prin organism de particulele LDL. Aceste particule asigură transportul colesterolului de la ficat la locul unde este necesară prezența lui.

Dacă nivelul de colesterol din sânge este mai mare decât necesarul organismului, acesta nu este folosit de celule, circulă liber și astfel ajunge să se atașeze de pereții vaselor de sânge și îngreunează circulația sângelui. Aceste blocaje pot duce la afecțiuni grave ale sistemului cardiovascular (infarctul miocardic).

Coordonatorii unui studiu efectuat în anul 2011 au fost surprinși când au observat ca subiecții ce aveau un nivel ridicat al “colesterolului rau” au acumulat mai multă masă musculară decât persoanele cu un nivel scăzut. Persoanele testate aveau vârsta cuprinsă între 60 și 69 ani și nu erau active fizic. Observația a fost făcută după ce subiecții studiului au fost supuși unor exerciții fizice intense.

În urma acestui studiu s-a ajuns la concluzia că există șanse ca datele obținute să fie utile în elaborarea unei soluții în ceea ce privește pierderea masei musculare, afecțiune specifică persoanelor cu vârstă înaintată.

Organismul produce colesterol?
Colesterolul este atât de important pentru organism încât acesta are capacitatea de a sintetiza acest compus. Chiar dacă urmați o dietă lipsită de colesterol organismul va produce zilnic aproximativ 1000 mg, cantitate necesară funcționării corespunzatoare.

Organismul poate controla cantitatea de colesterol din sânge, producând mai mult atunci când dieta nu furnizează o cantitate suficientă și invers.

Aproape toate celulele organismului pot produce colesterol, dar ficatul este organul ce produce cantitatea cea mai mare și astfel suplimentează cantitatea produsă de celule. Această suplimentare este foarte importantă pentru zonele ce necesită cantități mari (de exemplu ovarele – pentru producerea hormonilor).

Există posibilitatea ca fără să consumați alimente bogate în colesterol să aveți un nivel ridicat al acestuia. Acest lucru se poate datora faptului că organismul, datorita unei predispoziții genetice sau din alte cauze, produce mai mult colesterol decât are nevoie sau mecanismul de eliminare nu este eficient. În acest caz consultați un medic specialist.

Organismul are nevoie de alimente pentru a produce colesterol, dar acestea nu trebuie să îl și conțină.

Cealaltă sursă: alimentele
În general, pentru persoanele care au un nivel ridicat al colesterolului, propriul ficat nu reprezintă singura sursă de colesterol. Alimentele bogate în grasimi saturate și colesterol sunt foarte des întâlnite pe farfuriile românilor și după cum am menționat mai sus, organismul nu are nevoie de surse externe de colesterol.

Am menționat și grasimile saturate pentru că, deși nu conțin colesterol, se gasesc în alimente ce îl conțin. Grăsimile saturate cresc nivelul colesterolului și atunci când sunt prezente în alimente ce nu conțin colesterol. Acest fenomen nu poate fi încă explicat.

Totuși, ultimele descoperiri indică faptul că grăsimile saturate nu sunt atât de dăunătoare pe cât se credea și că sunt chiar benefice dacă sunt consumate cu moderație (depinde și de sursa grăsimilor).

Alimentele de care trebuie să vă feriți dacă doriți să reduceți aportul de colesterol sunt organele (ficat, inima, rinichi, creier etc.), icre și moluste. Ouă puteți consuma, dar cu moderație.

Pentru a vedea conținutul de colesterol al alimentelor vă rog să urmați linkurile prezente aici și aici.

Valori normale / anormale colesterol

Colesterol total

Observație

Mai puțin de 200mg/dL Optim
200-239 mg/dL Ridicat
240mg/dL și mai mare Foarte ridicat

Colesterol LDL

Observație

Mai puțin de 100mg/dL Optim
100-129mg/dL Moderat
130-159 mg/dL Destul de ridicat
160-189 mg/dL Ridicat
190 mg/dL și mai mare Foarte ridicat

Colesterol HDL

Observație

Mai puțin de 40 mg/dL Risc mare de afecțiuni cardiace
40—59 mg/dL Acceptabil
60 mg/dL și mai mare Vă protejează de afecțiuni cardiace

Concluzii
Concluzia celor prezentate în acest articol este ca LDL nu este chiar atât de “rău” și că, în limite normale, este un compus foarte important fără de care organismul nu ar putea funcționa.

LDL este și un semnal important în ceea ce privește starea de sănătate a organismului și astfel un nivel ridicat ne atenționează că greșim cu ceva sau că lucrurile nu funcționează normal (fumat, dietă bogată în colesterol, lipsa activității fizice etc.).

Despre HDL nu mai este nevoie să spunem prea multe pentru că se înțelege foarte clar că este un compus foarte important pentru starea noastră de sănătate.

Un studiu recent a demonstrat că utilizarea colesterolului ca ingredient în produsele cosmetice protejează pielea de efectele dăunătoare ale radiațiilor UV.

Pentru a avea un nivel optim de colesterol și o sănătate de fier încercați să consumați mai puține alimente ce conțin grăsimi saturate, alcoolul trebuie consumat cu moderație, încercați să fiți activi fizic și să nu deveniți supraponderali.

Fumatul este un alt factor ce poate duce la creșterea cantității de colesterol din sânge.

Un mod de viață echilibrat și o alimentație sănătoasă și lipsită de alimente “aditivate” sunt modurile prin care puteți avea o viață lungă și sănătoasă.

Print Friendly
advert

Niciun comentariu

Spune-ți părerea

Cod antispam *

Abonează-te la Newsletter pentru a nu rata ultimele articole publicate pe CeSăMâncăm.ro

Introduceţi adresa de e-mail

Adresa de e-mail trebuie confirmată! Veți primi un e-mail de activare de la FeedBurner Email Subscriptions.

and last modified on November 11th, 2016 at 12:10,