Cadmiul – un metal foarte toxic

Cadmiul este un metal greu foarte toxic ce este periculos chiar şi atunci când suntem expuşi unor doze foarte mici.

După ce intră în organism este foarte uşor depozitat de acesta, ceea ce înseamnă că se acumulează pe parcursul vieţii.

Efectele dăunătoare ale cadmiului
Cadmiul este foarte toxic pentru rinichi, principalul organ în care acesta se acumulează.

De exemplu, cantitatea acumulată în rinichi este de peste 18 ori mai mare decât cea acumulată la nivelul ficatului.

Acesta se acumulează în organe din cauză că nu există un mecanism activ pentru eliminarea lui şi astfel doar 0.001% din cantitatea de cadmiu din organism este eliminată zilnic.

La vârsta de 50 de ani se observă o scădere a cantităţii de cadmiu absorbită de organism datorită diminuării capacităţii de reabsorbţie a rinichilor.

De asemenea, cadmiul poate produce demineralizarea oaselor, iar atunci cand este absorbit direct din atmosferă creşte considerabil riscul de cancer pulmonar.

Până de curând se considera ca acest metal greu afectează foarte mult doar populaţia din zonele puternic industrializate, însă s-a descoperit că acesta afectează şi starea de sanatate a persoanelor din zone ce nu sunt puternic industrializate, din cauza faptului că poate migra din zonele industrializate în cele mai puţin dezvoltate din punct de vedere industrial.

S-a observat că limita maximă admisă de cadmiu, stabilită de FAO/WHO, este prea mare şi că efecte secundare grave apar şi la persoanele ce au un consum de cadmiu care se încadrează în aceste limite.

Nefrotoxicitatea cadmiului se poate manifesta prin proteinurie, calciurie, aminoacidurie, glicozurie şi prin distrugerea celulelor renale.

Acesta rămâne în rinichi pe toată perioada vieţii, având o perioadă de înjumătăţire de 30 de ani. Astfel, chiar dacă nu se ingerează cantităţi noi de cadmiu pot exista simptome ale intoxicării.

În afară de efectele prezentate mai sus, expunerea la cantităţi mici de cadmiu, pentru perioade îndelungate, poate produce blocaje renale, apariţia timpurie a complicaţiilor renale asociate diabetului, osteoporoză, presiune arterială fluctuantă şi un risc ridicat de cancer.

În cazul sarcinii, un consum ridicat de alimente ce conţin cadmiu sau fumatul au condus la o rată mai mare a naşterilor înainte de termen, iar în cazul alăptării au produs obezitate şi instalarea prematură a pubertăţii.

În ceea ce priveste cancerul pulmonar, cadmiul este considerat o substanţă care favorizează aparitia acestuia şi ţinând cont că ţigările reprezintă o sursa importantă de cadmiu, acestea sunt şi un factor determinant în aparitia cancerului pulmonar.

Cadmiul este asociat şi unui risc crescut de cancer de sân, prostată şi colon.

Poate afecta negativ și testiculele.

Surse de cadmiu
Cele mai importante surse de cadmiu sunt alimentele cultivate pe soluri bogate în acest metal greu şi fumul de ţigară.

Aproximativ două treimi din aportul zilnic (alimentar) de cadmiu provine din surse vegetale şi o treime din surse animale.

Ca şi contribuţie netă la aportul zilnic de cadmiu cele mai importante nu sunt alimentele cu cel mai mare conţinut ci cele mai consumate.

Alimentele care contribuie cel mai mult la aportul zilnic de cadmiu sunt: cerealele (26.9%), legumele (16%) şi rădăcinoasele ce conţin amidon (13.2%).

Daca intrăm puţin în detaliu, din aportul zilnic de cadmiu, cartofii reprezintă 13.2%, pâinea 11.7%, ciocolata 4.3%, salata, spanacul şi alte legume cu frunze 3.9% şi moluştele 3.2% .

Peştele oceanic este o altă sursă importantă de cadmiu şi de alte metale grele.

În cazul persoanelor cu un aport scazut de fier (în special femei) a fost observată o absorbţie a cadmiului de 3.4 ori mai mare decât în mod normal. În consecinţă, un aport adecvat de fier reduce absorbţia acestui metal greu.

O alta sursă importantă de cadmiu este tutunul, această plantă având capacitatea de a acumula cadmiu indiferent de concentraţia prezentă în sol. Conţinutul de cadmiu din tutun variază foarte mult, însă concentraţia medie este de 1-2 μg/g substanţă uscată (0.5-1 μg / ţigară). Oxidul de cadmiu generat în timpul arderii tutunului este foarte bine asimilat de organism, 10% din cantitatea inhalată este depozitată în plămâni, iar 30-40% intră în circulaţia sangvină.

Fumătorii au o concentraţie de cadmiu în sange de 4-5 ori mai mare decat nefumătorii şi la nivelul rinichilor de 2-3 ori mai mare decat aceştia.

Informaţii mai detaliate despre efectele cadmiului şi despre alimentele ce îl conţin găsiţi dacă urmati link-urile prezente mai jos.

Surse
ncbi.nlm.nih.gov
who.int
efsa.europa.eu