Carnitina

0

Carnitina este un compus derivat din aminoacizi, prezent în aproape toate celulele organismului. Aceasta este biosintetizată din lizina sau metionina.

Numele său provine din cuvântul latin carnus (carne), aceasta fiind izolată pentru prima dată din carne.

Sub numele de carnitina se găsesc mai mulţi compuşi ca L-carnitina, propionil-L-carnitina, acetil-L-carnitina şi D-carnitina.

surse de carnitinaRolurile carnitinei
Acest compus transportă acizii graşi cu lanţ lung la nivelul mitocondriilor pentru a fi transformaţi în energie.

De asemenea, carnitina transportă compuşii toxici, produşi de mitocondrii, pentru a preveni acumularea lor.

Datorită rolurilor sus-menţionate, carnitina se găseşte în cantitate mare în muşchii ce folosesc ca sursă de energie acizii graşi.

Carnitina a fost studiată intens datorită rolului sau în producţia de energie şi pentru că este bine tolerată atunci când este folosită în scop terapeutic.

Aproape în toate studiile s-a folosit acetil-L-carnitina pentru că este mai uşor absorbită la nivelul intestinului subţire decât L-carnitina şi pătrunde în cantitate mai mare în creier.

Un factor important ce contribuie la procesul de îmbătrânire este funcţionarea deficitară a mitocondriilor. Carnitina poate fi implicată în acest proces, concentraţia acesteia din ţesuturi scăzând odată cu vârsta.

Studiile au aratat că suplimentele ce contin acetil-L-carnitina şi acid alfa lipoic reduc degradarea mitocondriilor, îmbunătăţesc memoria şi alte funcţii ale creierului (în cazul persoanelor vârstnice). Doza folosită a fost de 1-3 grame de carnitină pentru 3-12 luni.

Mulţi sportivi, în special culturiştii, consumă carnitină în scopul creşterii performanţelor fizice (creşterea nivelului de energie din organism). Nu există dovezi ştiinţifice că această substanţă are rolul sus-menţionat (în cazul persoanelor sănătoase). S-au folosit 2-6 grame de carnitină pe zi timp de maxim 28 de zile şi rezultatele au fost similare administrării de placebo.

Deşi carnitina este promovata ca supliment pentru slăbit, nu există dovezi ştiinţifice care să arate ca funcţionează. Pentru că poate reduce cantitatea de grăsime din organism şi oboseala, în acelaşi timp cu creşterea masei musculare, carnitina poate, în anumite cazuri, ajuta persoanele ce doresc să scape de kilogramele în plus.

Alte roluri ale carnitinei sunt: creşterea numărului de hematii în cazul persoanelor ce suferă de afecţiuni renale şi îmbunatăţirea stării de sănătate a persoanelor ce sufera de hipertiroidism.

Carenţa de carnitină
Organismul poate produce cantitatea necesară de carnitină, însă în anumite cazuri (copiii născuţi prematur) cantitatea produsă nu este suficientă şi astfel devine un nutrient esenţial ce trebuie obţinut din surse externe.

Exista două tipuri de carenţă:

- genetică  – se manifestă până la vârsta de 5 ani şi produce cardiomiopatie, muşchi scheletici slab dezvoltaţi şi hipoglicemie;

- produsă de diferite afecţiuni (ex.: funcţionarea deficitară a rinichilor) sau în condiţii speciale (tratament cu antibiotice). Administrarea de carnitină s-a dovedit a fi eficientă în tratarea acestui tip de carenţă.

Pentru ca nu este un nutrient esenţial (poate fi sintetizat de organism) nu a fost stabilită o doză zilnică recomandată.

Excesul de carnitină
La doze de trei grame pe zi, suplimentele ce conţin carnitină pot produce greaţă, diaree, crampe abdominale, iar corpul poate emana un miros de peşte.

Metabolizarea carnitinei de către bacteriile intestinale poate produce o substanţă dăunătoare (TMAO) ce poate creşte riscul de afecţiuni cardiovasculare. Se pare ca efectul este mai puternic în cazul persoanelor care consumă carne, vegetarienii fiind mai puţin afectaţi. Totuşi, acest efect nu a fost studiat suficient şi sunt necesare studii suplimentare.

În general, pentru a pastra constantă concentraţia de carnitină din sânge, surplusul este eliminat prin urină, însă suplimentele pot conţine o cantitate mai mare decât capacitatea de procesare a organismului.

Contraindicaţii
L-carnitina afectează funcţionarea hormonilor tiroidieni şi nu este recomandată persoanelor ce suferă de hipotiroidism.

L-carnitina poate creşte eficienţa medicamentelor ce sunt folosite pentru împiedicarea formarii cheagurilor de sânge şi înainte de a consuma suplimente ce conţin carnitină trebuie să consultaţi un medic specialist.

Persoanele care suferă de urmatoarele afecţiuni trebuie sa vorbească cu un medic specialist înainte de a consuma suplimente ce conţin carnitină: crize, afecţiuni renale, ciroză, diabet, hipertensiune şi alte afecţiuni cardiovasculare.

Nu trebuie administrată copiilor decât cu acordul şi sub supravegherea medicului specialist. La fel şi în cazul femeilor însărcinate sau care alăptează.

Surse de carnitină
Forma activă în organism este L-carnitina, aceasta fiind şi cea gasită în alimente.

Cele mai bune surse de carnitina sunt carnea (inclusiv cea de peşte) şi laptele. În general carnea roşie conţine o cantitate mai mare decat cea deschisă la culoare. Poate fi obţinută şi din surse vegetale însă în cantitate foarte mică.

Adulţii ce au o dietă variată obţin din alimente aproximativ 60-180 mg, iar veganii 10-12 mg.

Dietele sărace în carnitină afectează foarte rar cantitatea totală prezentă în organism.

O alta sursă este reprezentată de suplimentele alimentare. Evitaţi suplimentele ce conţin D-carnitină – este forma inactivă biologic şi influenţează negativ activitatea L-carnitinei naturale.

Surse:
umm.edu
oregonstate.edu
nih.gov
webmd.com

Print Friendly
advert

Niciun comentariu

Spune-ți părerea


nouă + 2 =

Abonează-te la Newsletter pentru a nu rata ultimele articole publicate pe CeSăMâncăm.ro

Introduceţi adresa de e-mail

Adresa de e-mail trebuie confirmată! Veți primi un e-mail de activare de la FeedBurner Email Subscriptions.

and last modified on March 12th, 2015 at 00:32,