Magneziu – rol, carenţă şi exces
Magneziul este un mineral esenţial ce se găseşte în cantitate mare în organismul uman. Aproximativ 50% din cantitatea totală de magneziu se află la nivelul sistemului osos, iar cealaltă jumătate se găseşte în interiorul celulelor. Doar 1% din cantitatea totală de magneziu intră în componenţa sângelui.
Acest mineral este implicat în peste 300 de reacţii biochimice ce au loc în organismul nostru.
Cele mai importante roluri ale magneziului sunt: protejează nervii şi muşchii, păstrează un ritm cardiac constant, stimulează sistemul imunitar, participă la formarea oaselor, previne osteoporoza, influenţează tensiunea arterială, este implicat în sinteza proteinelor şi reglează nivelul de zahăr din sânge.
Carenţa de magneziu
Deşi simptomele carenţei de magneziu sunt rar întâlnite, foarte multe persoane nu reuşesc să consume cantităţi suficiente. Acest lucru duce la creşterea riscului de boli cardiovasculare şi la slabirea sistemului imunitar, diaree, senzaţie de vomă etc.
Absorbţia magneziului este influenţată de starea de sănătate a sistemului digestiv şi a rinichilor. Magneziul este absorbit la nivelul intestinului subţire şi apoi transportat către celule şi ţesuturi prin intermediul sângelui.
Aproximativ 30-50% din cantitatea prezentă în alimente este absorbită la nivelul intestinului subţire, iar persoanele ce suferă de afecţiuni digestive au dificultăţi în absorbirea acestuia.
Rinichii, dacă sunt sănătoşi, pot limita cantitatea de magneziu pierdută prin urină atunci când aportul extern este limitat. O cantitate mare de magneziu în urină poate fi cauzată de diverse medicamente, diabet şi exces de alcool.
Simptomele timpurii ale carenţei de magneziu sunt pierderea poftei de mâncare, greaţă, oboseală, iar pe masură ce deficienţa se agravează apar simptome ca amorţire, furnicături, contracţii musculare şi crampe, crize nervoase, schimbarea personalităţii şi bătăi neregulate ale inimii.
Deficienţele grave afectează şi cantitatea de calciu şi potasiu din sânge. Simptomele prezentate mai sus sunt asociate şi cu alte afecţiuni şi trebuie să consultaţi un medic specialist pentru a avea parte de un tratament corespunzator.
Categoriile ce necesită un consum mai mare de magneziu:
– persoanele care urmează tratamente cu antibiotice, diuretice şi cu medicamente împotriva cancerului.
– persoanele ce suferă de diabet şi care nu reuşesc să îl ţină sub control.
– consumatorii de băuturi alcoolice.
– persoanele ce suferă de afecţiuni ale sistemului digestiv.
– persoanele ce suferă de carenţă de calciu sau potasiu; suplimentarea cantităţii de magneziu poate corecta carenţele respective.
– vârstnicii.
Categoriile menţionate mai sus au nevoie de un aport mai mare de magneziu şi în anumite cazuri este necesară folosirea suplimentelor nutritive.
Doza zilnică recomandată de magneziu mg/zi
|
||||
Vârstă
|
Bărbaţi
|
Femei
|
Sarcină
|
Alăptare
|
0-6 luni
|
30 mg
|
30 mg
|
–
|
–
|
7-12 luni
|
75 mg
|
75 mg
|
–
|
–
|
1-3 ani
|
80 mg
|
80 mg
|
–
|
–
|
4-8 ani
|
130 mg
|
130 mg
|
–
|
–
|
9-13 ani
|
240 mg
|
240 mg
|
–
|
–
|
14-18 ani
|
410 mg
|
360 mg
|
400 mg
|
360 mg
|
19-30 ani
|
400 mg
|
310 mg
|
350 mg
|
310 mg
|
31+ ani
|
420 mg
|
320 mg
|
360 mg
|
320 mg
|
Excesul de magneziu
Magneziul prezent în alimente nu este periculos, dar cel gasit în suplimentele alimentare poate produce diverse efecte adverse ca diareea şi crampele abdominale. Semnele excesului de magneziu pot fi similare cu cele manifestate în cazul carenţei.
Trebuie să fiţi atenţi la consumul de medicamente antiacide şi laxative pentru că multe astfel de medicamente conţin cantităţi foarte mari de magneziu şi au existat destule cazuri de exces.
Persoanele ce suferă de afecţiuni ale rinichilor se pot intoxica mult mai repede datorită excreţiei deficiente a magneziului în exces.
Pentru că magneziul alimentar nu este periculos, limită maximă admisă nu există decât pentru cel prezent în suplimente şi medicamente.
Limita maximă admisă pentru magneziul provenit din suplimente mg/zi
|
||||
Vârstă
|
Bărbaţi
|
Femei
|
Sarcină
|
Alăptare
|
1-3 ani
|
65 mg
|
65 mg
|
–
|
–
|
4-8 ani
|
110 mg
|
110 mg
|
–
|
–
|
9-18 ani
|
350 mg
|
350 mg
|
350 mg
|
350 mg
|
19+ ani
|
350 mg
|
350 mg
|
350 mg
|
350 mg
|
Surse de magneziu
Legumele verzi sunt surse foarte bune de magneziu datorită moleculelor de clorofilă ce conţin acest mineral. Alte surse de magneziu sunt mazărea, fasolea, lintea, seminţele de dovleac, in şi floarea soarelui, cerealele integrale şi apa potabilă.
În general, magneziul din surse alimentare este suficient pentru satisfacerea nevoilor organismului, dar există situaţii în care suplimentele alimentare sunt necesare. Înainte să le folosiţi contactaţi un medic specialist.
Pentru a vedea cantitatea de magneziu din legume şi fructe vă rog să intraţi aici şi aici.
Multumesc foarte frumos! Am gasit acest articol foarte folositor.