Aspartam sau E 951
Aspartamul sau E 951 este un îndulcitor artificial folosit ca înlocuitor al zahărului în peste 6000 de produse. Iniţial a fost comercializat sub denumirea de NutraSweet, iar din 2009 este comercializat sub denumirea de AminoSweet.
Acest îndulcitor este de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zahărul rafinat şi are o valoare calorică de 4 kcal/gram. Ţinând cont că este de 200 de ori mai dulce decât zahărul şi deci cantitatea folosită este de 200 de ori mai mică putem spune că este un îndulcitor fără valoare calorică.
Aspartamul poate fi sintetizat din doi aminoacizi – fenilalanina şi acid aspartic.
Stabilitatea aspartamului în alimente depinde de pH-ul acestora şi poate fi stabil cateva zile la pH 7 şi până la 300 de zile la pH 4. Din această cauză E 951 este găsit în multe produse alimentare în combinaţie cu îndulcitori mult mai stabili, cum ar fi zaharina.
Aspartamul este foarte instabil la temperaturi ridicate şi este folosit foarte puţin în alimentele ce trebuie prelucrate termic. La temperaturi ridicate acesta se descompune în mai mulţi compuşi dăunători.
Efectele consumului de alimente ce conţin aspartam (E 951)
După ce este ingerat, aspartamul se descompune în acid aspartic, fenilalanină, metanol, formaldehidă şi acid formic. Acidul formic este suspectat a fi compusul cel mai dăunator în cazul otrăvirii cu metanol.
Deşi conţine metanol, cantitatea prezentă în alimentele îndulcite cu aspartam este de obicei mai mică decât cea prezentă în mod natural în diferite produse naturale. De exemplu un pahar de suc de roşii conţine de 6 ori mai mult metanol decât un pahar de bautură îndulcită cu aspartam.
Concluzia cercetărilor clinice, biochimice şi comportamentale a fost că doza zilnică de aspartam de 40 mg/kgc valabilă în UE este sigură cu excepţia persoanelor care prezintă fenilcetonurie (o boală congenitală în care există o deficienţă enzimatică, ceea ce conduce la tulburari neurologice şi retard mintal).
Există cercetări care nu sunt de acord cu afirmaţiile de mai sus şi care susţin că aspartamul este un îndulcitor artificial toxic sau foarte toxic. Daca ţinem cont şi de faptul că cercetările ce au avut ca rezultat declararea E 951 ca sigur pentru consum pot fi uşor influenţate (şi nu ar fi prima dată), ne putem întreba dacă nu cumva cercetatorii care susţin că este un compus toxic au dreptate.
Foarte multe persoane din SUA au raportat reacţii adverse după consumul prelungit de aspartam, reacţii ce coincid cu cele prezente în studiile care susţin că aspartamul este toxic.
Reacţiile adverse pot fi: dureri de cap, ameţeală, spasm muscular, depresie, oboseală, irascibilitate, probleme de vedere, pierderi de memorie, dureri ale articulaţiilor, respiraţie greoaie.
Aspartamul poate afecta şi rinichii, sistemul digestiv, vasele de sânge, ficatul, pancreasul şi sistemul nervos central.
În funcţie de organismul persoanei care consuma aspartam simptomele pot să apară imediat sau după consumul îndelungat de E 951 .
După cum aţi observat, simptomele sunt generale şi pot fi confundate cu simptomele prezente în alte afecţiuni şi din această cauză este greu de dovedit dacă ele sunt cauzate de consumul de aspartam sau dacă au o alta cauză.
În cazul persoanelor diabetice trebuie urmat sfatul medicului specialist. Aceste persoane trebuie totuşi să încerce să găsească împreună cu medicul specialist o alternativă mai sănătoasă.
Persoanele care nu au probleme cu nivelul de glucoză din sânge nu ar trebui să folosească îndulcitori artificiali, dar nu ar trebui să folosească nici zahăr rafinat. Chiar dacă îndulcitorii au fost aprobaţi pentru consum nu înseamnă că sunt 100% siguri.
Exista multe alte opţiuni când vine vorba de înlocuirea zahărului şi a îndulcitorilor.
Optiunile despre care am vorbit mai sus sunt:
– miere;
– melasa bio;
– zahăr brun din trestie de zahăr (nerafinat);
– sirop brun de orez;
– sirop brut de agave;
– sirop de arţar (nu trebuie consumat în cantităţi mari);
– smochine;
– curmale;
– stafide şi alte fructe uscate;
– panela.
Puteţi spune că nu se pot pune stafide sau smochine în ceai sau în suc, este adevarat. Trebuie să alegeţi din lista de mai sus un indulcitor ce se potriveşte cel mai bine cu alimentul pe care doriti să îl îndulciţi.
Alimentele în care este prezent aspartamul (E 951)
Aspartamul se găseşte în peste 6000 de produse alimentare cum ar fi: băuturi dietetice, bomboane mentolate fără zahăr, gumă de mestecat fără zahăr, gelatină, suplimente vitaminice masticabile, iaurt dietetic, ceaiuri instant, cafea instant, gem, marmeladă, dulceaţă, ciocolată caldă, medicamente. De asemenea, suplimentele alimentare şi tabletele de multivitamine conţin aspartam.
Aspartamul este cancerigen. Stati departe de el.
Buna ziua, acidul l-asparctic si fenilalanina consumate separat sunt la fel de daunatoare ca si consumul aspartamului? De acei indulcitori precum sucraloza (E955) si acelsulfam de potasiu (E950) ce parere aveti? Sunt la fel de toxici precum aspartamul?
Fenilalanina si acidul aspartic sunt doi aminoacizi si nu aditivi alimentari. Nu sunt daunatori pentru persoanele sanatoase. Daca va referiti la cei din suplimente, acestia pot fi daunatori daca sunt consumati in cantitate mare. Mai multe informatii despre cei doi aminoacizi gasiti daca urmati link-urile de la inceputul articolului.
Referitor la sucraloza si acesulfam puteti consulta linkurile de aici, respectiv aici.
https://www.youtube.com/watch?v=Rr8S2vXctwk
Ceva mai in detaliu…
Pe langa alternativele enumerate mai sus mentionez si indulcitorul Panela care poate inlocui foarte bine aspartamul. Acesta este natural, nerafinat si se obtine din sirop de trestie de zahar prin deshidratare. Se poate folosi pentru indulcirea bauturilor reci si calde si contine minerale si complexul vitaminic B – necesare intr-o alimentatie corecta (in cazul in care nu exista contraindicatii cu privire la continutul caloric si indicelui glicemic, caz in care dozarea se recomanda de catre medic).
Va multumim pentru completare. V-am “furat” contributia si am completat lista de mai sus.