Enzime digestive – rol, importanţă şi surse

0

Enzimele digestive sunt proteine eliberate de sistemul gastrointestinal care descompun alimentele şi nutrienţii şi ajută la absorbţia acestora. Aceste enzime sunt eliberate în general de celule specializate de la nivelul tractului intestinal. Enzimele digestive sunt eliberate la nivelul gurii, stomacului, pancreasului şi intestinului subţire. Funcţiile acestor enzime sunt completate de acţiunea acidului gastric şi a secreţiei biliare.

Eliberarea enzimelor digestive este produsă de mai mulţi factori precum miros, gust, sunet, auz. Chiar şi gândurile noastre pot stimula secreţia de enzime digestive.

papaia (papaya) sursa de enzime digestiveÎn funcţie de compuşii pe care îi descompun, există mai multe tipuri de enzime digestive:
- Proteolitice – descompun proteinele în aminoacizi;
- Lipolitice – descompun grăsimile în acizi graşi şi glicerol;
- Amilolitice – descompun glucidele complexe în glucide simple;
- Nucleolitice – descompun acizii nucleici (ADN, ARN) în nucleotide.

Enzimele digestive eliberate de organism şi sursele lor

Gură
Cea mai importantă enzimă digestivă secretată la nivelul gurii se numeşte amilază salivară şi are rolul de a începe procesul de descompunere a glucidelor.

Stomac
Enzimele secretate la nivelului stomacului se mai numesc şi enzime gastrice. Acestea sunt responsabile de descompunerea proteinelor, lipidelor şi glucidelor în compuşi mai simpli.

Principalele enzime gastrice sunt:
-Pepsina – descompune proteinele în peptide mici;
-Amilaza gastrică – descompune glucidele în glucide simple;
-Gelatinaza – descompune gelatina şi colagenul în polipeptide, peptide şi aminoacizi;
-Lipaza gastrică – descompune grăsimile în acizi graşi.

Pancreas
Pancreasul este principalul producător de enzime digestive. Cele mai importante enzime secretate de pancreas sunt: lipaza, colesterol-esteraza (descompune colesterolul), amilaza, tripsina, ribonucleaza şi elastaza.

Intestinul subţire
Ultima etapă a digestiei are loc la nivelul intestinului subţire. Acesta conţine un grup de enzime care descompun compuşii ramaşi nedigeraţi.

Cele mai importante enzime secretate de intestinul subţire sunt: carboxipeptidaze, sucraza, dextrinaza, maltaza, enterochinaza şi lactaza. Sucraza, maltaza, lactaza şi dextrinaza descompun glucidele în glucoză sau în alte glucide simple, iar carboxipeptidazele descompun proteinele în aminoacizi.

Surse externe de enzime digestive
Principalele surse externe sunt alimentele şi suplimentele nutritive. Vom vorbi doar despre sursele alimentare, iar despre suplimentele ce conţin enzime puteţi citi în acest articol. Ceea ce trebuie menţionat în acest articol este faptul că nu este recomandat consumul de suplimente ce le conţin fără consultarea unui medic specialist pentru că pot avea efecte adverse grave.

Aproape toate alimentele care sunt consumate proaspete conţin enzime de acest tip (sunt în general distruse la temperaturi peste 40 grade C) şi din această cauză este bine să consumati legume şi fructe proaspete.

Există şi câteva alimente care se evidenţiază prin conţinutul de enzime digestive:
- Papaia (papaya) – conţine papaină, o enzimă ce ajută la descompunerea proteinelor, ceea ce o face o alegere bună în cazul meselor bogate în proteine. Aceasta se găseşte în cantitate foarte mare în fructul verde şi poate produce efecte secundare grave. Astfel, evitaţi consumul de papaia (papaya) verde şi consumaţi doar fructul copt.

- Avocado – conţine lipază şi astfel este o alegere bună în cazul meselor bogate în grăsimi.

- Kiwi – cercetările au arătat că acest fruct conţine o enzimă digestivă (actinidina) ce facilitează digerarea cărnii roşii, a peştelui şi a lactatelor. Această substanţă, ca şi papaina, poate avea reacţii adverse  (reacţii alergice puternice) în cazul persoanelor sensibile.

- Ananas – conţine o enzimă numită bromelina (bromelaina) care are efecte similare papainei.

- Seminţe germinate – acestea au un conţinut mare de enzime digestive proteolitice şi amilolitice şi ajută organismul să digere proteinele şi glucidele.

Alte surse sunt: mango, afine, ardei, roşii (tomate), ciuperci Shiitake (conţin enzime ce nu se găsesc în mod normal în plante), brocoli, ţelină, sfeclă, miere nepasteurizată etc.

Carenţa de enzime digestive – cauze şi simptome
Cauzele carenţei de enzime digestive sau ale activitatii scăzute a acestora pot fi următoarele: cantitatea redusă de suc gastric, stresul, afecţiuni gastrice, afecţiuni ale pancreasului sau ale colecistului, alimentaţie necorespunzătoare, vârsta înaintată etc.

Câteva semne ale carenţei enzimatice sunt: balonarea, senzaţia de “piatra în stomac”, scaun unsuros, scaun plutitor, senzaţia de plin după doar câteva înghiţituri etc.

Efectele carenţei pot fi următoarele: glicemie scazută, afecţiuni renale, infecţii bacteriene sau virale, gingivită, constipare, diaree, insomnie, artrită, afecţiuni cardiovasculare, colesterol mărit, alergii, depresii, oboseală cronică, balonare, astm, bronşită etc.

După cum observaţi, activitatea enzimelor digestive este foarte importantă şi lipsa sau excesul duc la dezechilibrarea organismului.

Nu este de ajuns să aveţi o alimentaţie corectă pentru a preveni aceste efecte. Trebuie să încercaţi să aveţi o viaţă liniştită, dar activă, să vă odihniţi, să evitaţi fumatul, să consumaţi alcool cu moderaţie şi să nu mâncaţi “pe fugă”.

Surse
nih.gov
dailymail.co.uk
naturalmedicinejournal.com

Print Friendly
advert

Niciun comentariu

Spune-ți părerea


șapte − 3 =

Abonează-te la Newsletter pentru a nu rata ultimele articole publicate pe CeSăMâncăm.ro

Introduceţi adresa de e-mail

Adresa de e-mail trebuie confirmată! Veți primi un e-mail de activare de la FeedBurner Email Subscriptions.

and last modified on July 9th, 2015 at 10:57,