Există foarte multe metode prin care se asigură pastrarea îndelungată a produselor alimentare. O astfel de metodă este adaugarea de nitriţi şi nitraţi de sodiu şi de potasiu (E249, E252).

În acest articol vom vorbi despre nitritul de sodiu urmând să vă prezentăm în următoarele articole şi ceilalţi aditivi menţionaţi mai sus.

Nitritul de sodiu sau E250 este un conservant artificial ce se foloseşte în industria alimentară pentru inhibarea bacteriilor şi pentru intensificarea culorii produselor din carne (culoarea roz a mezelurilor scumpe şi a produselor din carne afumată).

Se foloseşte nitrit de sodiu în special pentru inhibarea bacteriei Clostridium botulinum ce produce boala letală numită botulism. Nitritul de sodiu este un conservant eficace datorită puternicului caracter oxidativ ce poate duce la distrugerea materialului genetic al celulei bacteriene.

Se foloseşte nitrit de sodiu şi pentru a inhiba oxidarea lipidelor, proces ce duce la râncezirea acestora.

E250 este interzis în Norvegia, Suedia, Canada şi parţial în Germania.
Nitrit de sodiu e250Efectele consumului de alimente ce conţin nitrit de sodiu (E250)
Pentru a raspunde la întrebarea din titlul acestui articol menţionez ca nitritul de sodiu este o substanţă ce poate produce cancer din cauza interacţiunii acestuia cu proteinele din alimente. Această reacţie duce la formarea de nitrozamine. Nitrozaminele sunt considerate ca fiind compuşi cancerigeni.

Pentru a diminua cantitatea de nitrozamine ce se formează în alimentele ce conţin nitrit de sodiu producătorii din industria alimentară adaugă în acestea vitamina C (acid ascorbic) şi vitamina E (tocoferol).

Doza letală 50 în cazul şobolanilor este de 180 mg/kgc, iar în cazul oamenilor este de 71 mg /kgc.

Doza letală 50 reprezintă cantitatea de nitrit de sodiu ce produce moartea a 50% din animalele incluse în lotul de testare.

Conform legislatiei europene, nitritul de sodiu se poate introduce în alimente doar în amestec cu sarea de bucatarie, iar concentraţia maximă admisă este de 0.06%.

În anii “20 SUA au schimbat modul în care era folosit nitritul în prepararea mezelurilor, acţiune ce a avut ca efect scăderea cu 69% a cantităţii de nitrit folosit în acestea.

Această decizie a influenţat foarte mult scăderea numărului de cazuri de cancer la stomac.

Un alt efect dăunător asupra organismului uman este methemoglobinemia. Aceasta apare din cauza faptului că hemoglobina îşi pierde capacitatea de a transporta oxigenul către celulele organismului uman. Primele simptome ale acestei afecţiuni sunt: apatia, durerile de cap, ameţeli, respiraţie greoaie şi culoarea violet a extremităţilor (buze, limbă, mâini, picioare).

Femeile însărcinate şi copiii trebuie să se ferească de acest aditiv pentru că micuţii au hemoglobina diferită de cea a adulţilor, aceasta interacţionând mult mai puternic cu nitriţii.

Consumul îndelungat de nitrit de sodiu poate creşte riscul de apariţie al afecţiunilor tiroidei de până la 3 ori, conform unui studiu efectuat pe femeile din statul american Iowa. Acest studiu a fost efectuat asupra femeilor ce au consumat apă contaminată cu nitriţi timp de cinci ani.

În cazul copiilor, consumul de nitrit de sodiu poate creşte riscul aparitiei diabetului de tip 1. Acest lucru se poate întampla dacă mama însărcinată consumă alimente ce conţin nitriţi sau apă contaminată. Riscul de diabet creşte şi dacă apa contaminată este consumată de către copii.

Alimente în care este prezent nitritul de sodiu (E250)
Nitriţii nu se gasesc doar în alimentele procesate (carnaţi, parizer, salam, carne afumată, etc.) şi se găsesc în cantităţi însemnate şi în diferite legume.

Legumele ce conţin cantitatea cea mai mare de nitrit de sodiu sunt: salata verde, spanacul, morcovii, conopida şi cartofii. Cantitatea de nitriţi din legume poate fi scăzută prin fierberea acestora, dar astfel se pierd şi multe alte substanţe benefice (vitamine termosensibile) şi astfel este de preferat consumul de legume proaspete, neprelucrate termic.

În mod surprinzator, carnea proaspătă şi neprocesată are un conţinut de nitriţi mai mic decât legumele menţionate mai sus, dar un conţinut la fel de mare de nitraţi.

Se estimează că peste 90% din cantitatea de nitriţi ingerată de o persoană provine din apa potabilă şi din legume, iar din produsele alimentare ce conţin E250  doar 10%.

Totuşi, chiar dacă estimarea este corectă, nu trebuie să golim raionul de mezeluri sau de produse ce conţin nitrit de sodiu. Trebuie să ţineţi cont de faptul că aceste produse mai conţin mulţi alţi aditivi alimentari dăunători şi alte substante ce ne afectează sanătatea cum sunt grăsimile trans şi glucidele rafinate.

Nitritul de sodiu este prezent şi în anumite tipuri de cosmetice, bere şi în tutun.

Folosirea acestui conservant este benefică pentru cei care consumă produsele ce conţin E250, dacă ne gândim că astfel nu se dezvoltă bacteria ce produce botulismul (letal), dar totuşi nu ne obligă nimeni să consumăm aceste alimente.

Dacă nu consumăm aceste alimente nu avem nevoie de nitriţi, nitraţi şi alţi conservanţi să ne protejeze, iar dacă le consumăm trebuie să ne asumăm riscurile prezentate mai sus.

Dacă totuşi consumaţi alimente ce conţin nitriţi şi nitraţi, încercaţi să aveţi o dietă bogată în vitaminele C şi E, vitamine ce reduc cantitatea de nitriţi şi nitraţi din organism.

Print Friendly, PDF & Email