pH-ul măsoară aciditatea sau alcalinitatea substanţelor, în acest caz a alimentelor. Acesta se măsoară pe o scală de la 0 la 14, alimentele cu pH 7 sunt neutre, cele cu pH sub 7 sunt acide, iar cele cu pH peste 7 sunt alcaline.

Fiecare unitate este mai mare sau mai mică decât unitatea superioară sau inferioară de 10 ori (după caz). De exemplu, un aliment cu pH 4 este de 10 ori mai acid decât un aliment cu pH 5 şi de 100 de ori mai acid decât un aliment cu pH 6. În sens invers, un aliment cu pH 8 este de 10 ori mai alcalin decât un aliment cu pH 7.

Viaţa pe pământ depinde de un control strict al pH-ului în celule şi în jurul acestora.  Pentru a supravieţui, organismul uman trebuie să se menţină la un pH uşor alcalin de 7.35-7.45.

În funcţie de compuşii care sunt produşi în urma metabolizării alimentelor acestea pot avea un efect alcalinizant sau acidifiant. Astfel, fiecare aliment consumat influenţează temporar pH-ul organismului. Influenţa alimentelor acide sau alcaline asupra organismului este minoră şi de scurtă durată, organismul reuşind să refacă pH-ul optim aproape în toate cazurile.

alimente alcaline si alimente acideExistă şi afecţiuni ce diminuează capacitatea organismului de a reface pH-ul. De asemenea, vârsta este un factor important ce determină capacitatea organismului de a reveni la pH-ul normal.

Pot exista şi cazuri izolate în care consumul exagerat de alimente acide conduce la consumarea compuşilor alcalinizanţi şi la acidifierea organismului (acidoza metabolică).

Capacitatea unui aliment de a alcaliniza sau acidifia organismul nu este în strânsă legătură cu pH-ul efectiv al alimentelor. Aceasta depinde de compuşii rezultaţi după metabolizarea alimentelor. pH-ul efectiv al alimentelor poate fi văzut în acest articol.

Astfel, multe legume şi fructe acide au un efect alcalinizant asupra organismului. De exemplu, multe fructe si legume conţin citrat de potasiu care în organism se transformă în bicarbonat de potasiu, un compus puternic alcalinizant.

Alimente alcaline (alcalinizante)
Cele mai cunoscute alimente alcaline sunt: ceaiurile naturale, apa minerală, aproape toate legumele şi fructele, condimentele, leguminoasele, soia etc.

Alimentele acide (acidifiante)
Principalele alimente acide sunt: alimentele ce conţin zahăr adăugat, produsele lactate, alcoolul, cafeaua, carnea de toate tipurile, aproape toate cerealele, alune, nuci, ouă etc.

Un studiu realizat în 2012 prin care s-a efectuat o analiză complexă a literaturii ştiinţifice cu privire la dieta alcalină şi la alimentele alcaline a avut urmatoarele concluzii:

– nu există dovezi suficiente care să susţină faptul că o dietă alcalină previne osteoporoza;

– cantitatea prea mare de sare din alimentaţie poate dauna sănătăţii (osteoporoză, afecţiuni cardiace, pierderea masei musculare);

– cantitatea mare de legume şi fructe din dieta alcalină conduce la îmbunătăţirea raportului potasiu / sodiu şi astfel diminuează efectele negative ale sării de bucătărie;

– dieta alcalină stimulează producerea hormonului de creştere, ceea ce are efecte benefice asupra sistemului cardiovascular şi asupra memoriei;

– dieta alcalină conduce la creşterea cantităţii de magneziu din organism;

– mediul alcalin poate creşte capacitatea medicamentelor utilizate pentru distrugerea celulelor canceroase (doar acele medicamente care necesită un pH mai mare).

Concluzii
Concluziile studiului nu cuprind foarte multe detalii prezente în conţinutul acestuia. Varianta scurtă a concluziilor studiului vă poate determina să urmaţi o dietă alcalină şi să evitaţi alimentele acide.

Concluzia generală a studiului care reiese din textul acestuia şi care nu este prezentată ca o concluzie generala (nu am înţeles de ce) este faptul că nu pH-ul alimentelor este esenţial ci faptul că dieta alcalină include alimente cu un conţinut mare de nutrienti (legume şi fructe).

Este cunoscut faptul că o alimentaţie bogată în legume şi fructe este foarte sănătoasă şi că un consum mare de produse alimentare procesate ce conţin zahăr, sare, aditivi etc. este dăunător. Coincidenţa este ca alimentele alcalinizante au şi un conţinut mare de nutrienţi.

Există şi foarte multe alimente acidifiante ce au un conţinut mare de nutrienţi şi care nu ar trebui eliminate complet din dieta dumneavoastră. De exemplu, sunt articole online care recomandă evitarea unor alimente “acide” precum merele, anumite fructe, fructe de padure şi legume, nuci, alune, carne (inclusiv carnea de peşte), produse lactate, ouă, cafea, doar pe baza faptului că acestea sunt acidifiante.

Eliminarea alimentelor enumerate în paragraful de mai sus şi urmarea unei diete alcaline stricte este o greşeală pe care nu ar trebui să o faceţi!

În plus, site-urile care promovează dieta alcalină au în general liste diferite de alimente acidifiante şi alcalinizante şi de aici puteţi deduce şi dumneavoastră că informaţiile nu sunt tocmai corecte.

Este demonstrat ştiinţific că alimentele enumerate mai sus sunt foarte sănătoase dacă sunt consumate cu moderaţie şi că o dietă strict vegetariană nu este sănătoasă.

În ceea ce priveşte dieta strict vegetariană, vegană sau cum doriţi să îi spuneţi au existat şi cazuri de deces, în special în cazul bebeluşilor. Nu vă forţaţi copilul să urmeze dieta dumneavoastră!

Dacă doriţi să alăptaţi trebuie să evitaţi dietele menţionate anterior pentru a nu afecta dezvoltarea copilului şi pentru a evita cazurile extreme. Dacă decideţi să nu urmaţi acest sfat măcar utilizaţi suplimente nutritive corespunzătoare.

Un alt aspect al dietelor menţionate anterior este faptul că foarte multe persoane care le urmează încearcă să producă imitaţii ale alimentelor consumate anterior (de origine animală), alimente mult mai daunatoare decat originalul (smântână vegetala, unt vegetal etc.).

Ceea ce vă pot spune este că persoanele care sugerează o dietă alcalină strictă nu au evaluat în mod corect cauzele beneficiilor unei astfel de diete. Acestea nu sunt produse de pH-ul alimentelor (un indicator minor) ci de nutrienţii conţinuţi de acestea.

Este normal ca o dietă bogată în legume şi fructe să aibă un efect pozitiv asupra organismului (nu contează pH-ul lor), însă nu trebuie evitate alimente “acide” precum produsele lactate, ouăle, alunele, nucile, migdalele, fructele de pădure sau peştele, aşa cum sugerează anumiţi “nutriţionişti” care susţin dieta alcalină.

Solul poate influenţa foarte mult conţinutul de minerale al fructelor şi legumelor şi astfel este inutil sa vă bazaţi alimentaţia doar pe nişte tabele generice găsite online.

Am observat şi câteva site-uri care recomandă în cadrul dietelor alcaline consumul a 75% alimente alcaline şi 25% alimente acide sau 60%-40%. Aceste recomandări pot fi corecte dacă alimentele acide fac parte din cele listate mai sus (migdale, ouă, lactate, carne de peşte etc.)

Recomandarea noastră este să aveţi o dietă bogată în fructe şi legume şi să nu eliminaţi complet alimentele de mai sus doar pe baza pH-ului. Toate alimentele trebuie consumate cu moderaţie sau eliminate în cazul în care suferiţi de afecţiuni ce pot fi agravate de acestea.

Moderaţia este esenţială şi în cazul “alimentelor minune” pentru că acestea conţin cantităţi mari de nutrienţi şi pot produce dezechilibre majore dacă sunt consumate în cantitate mare.

Dacă doriţi să vă ghidaţi şi după alcalinitate / aciditate încercaţi ca la fiecare masă să consumaţi atât alimente alcaline cât şi acide pentru a echilibra organismul.

Nu alegeţi alimentele doar după capacitatea lor de a alcaliniza / acidifia organismul! Principalele criterii după care trebuie să vă ghidaţi sunt cantitatea şi calitatea nutrienţilor, prospeţime şi modul în care au fost obţinute (ecologic / convenţional, neprocesate / procesare minimă / procesare intensă)!

Surse
nih.gov
webmd.com

Print Friendly, PDF & Email