Astaxantina este un compus din categoria carotenoizilor, aceasta este responsabilă parţial de culoarea portocalie a somonului şi a altor vietăţi acvatice.
Organismul uman nu poate sintetiza astaxantina. În general acest compus nu este transformat de organism în vitamina A, totuşi, în cazuri severe de carenţă, aceasta transformare poate avea loc.
Astaxantina nu este un nutrient esenţial, dar consumul alimentelor bogate în astaxantină poate avea efecte benefice asupra organismului.
Ca şi ceilalţi carotenoizi, astaxantina este un antioxidant puternic, chiar mai puternic decat ceilalţi carotenoizi şi decât vitamina A. Astaxantina a fost propusă pentru tratarea multor afecţiuni, însă momentan nu există dovezi suficiente care să sprijine aceste afirmaţii.
Multe beneficii ale astaxantinei sunt atribuite caracterului sau antioxidant puternic, însă studii foarte mari nu au putut arăta efectele benefice ale antioxidanţilor (din suplimente), iar mare parte din beneficiile acesteia au fost evidenţiate doar în cadrul studiilor efectuate pe animale.
Conform rezultatelor studiilor, astaxantina poate avea efecte benefice precum creşterea sensibilă a fertilităţii masculine, scăderea presiunii arteriale, prevenirea afecţiunilor cardiace, scăderea colesterolului în cazul persoanelor supraponderale şi prevenirea cataractei.
La fel ca zeaxantina şi luteina, acest antioxidant se acumulează la nivelul ochilor şi îi poate proteja de efectele radiaţilor UV şi de lumina solară puternică.
Câteva studii au arătat că astaxantina (astaxanthin) creşte rezistenţa la efort fizic şi că poate preveni daunele produse la nivelul muşchilor de exerciţiile fizice intense.
Este posibil ca acest compus să aibă efecte benefice şi asupra pielii, prevenind apariţia ridurilor.
În cazul fumătorilor, astaxantina, precum şi mulţi alţi antioxidanţi, este eliminată de două ori mai repede. Acest efect este atribuit cantităţii mari de radicali liberi din organismul acestora.
Efecte secundare
Dozele testate până în prezent şi considerate sigure sunt de 6 mg pe zi. Momentan este în derulare un studiu ce are scopul de a determina efectele pe termen lung ale consumului de astaxantina (8 mg pe zi).
Nu se cunosc efectele secundare ale consumului de astaxantina în timpul sarcinii şi alăptării şi astfel este indicat să evitaţi în aceste perioade consumul de suplimente ce o conţin.
Surse
O sursă foarte bună de astaxantină este somonul sălbatic. Cel provenit din crescătorii conţine de obicei cantaxantină şi astaxantină, obţinute prin sinteză chimică sau din surse naturale (extrase chimic). Şi în cazul celorlalte organisme acvatice este indicat să consumaţi varianta sălbatică şi nu cea provenită din crescătorii.
Alte surse bune de astaxantină sunt anumite tipuri de alge, drojdia, creveţii şi alte organisme acvatice de culoare portocalie / roşie.
Este bine absorbită atunci când este consumată împreună cu alimente grase şi dacă alegeţi să consumaţi suplimente ce conţin acest compus trebuie să le utilizaţi în timpul meselor.
Atenţie la suplimentele nutritive pentru că acestea pot conţine şi varianta obţinută prin sinteză chimică.
Astaxantina poate fi găsită şi în ouă şi în carnea de pasare (forma sintetică).
Chiar dacă momentan beneficiile acestui compus nu par foarte mari (încă se mai fac cercetări) atunci când este consumat sub formă de suplimente alimentare, alimentele care îl conţin sunt foarte sănătoase. Efectele benefice ale consumului de peşte şi alte organisme acvatice fiind dovedite de foarte mult timp.
Astfel, vă recomandăm să consumaţi peşte şi alte organisme acvatice, acestea având un conţinut ridicat de nutrienţi. Încercaţi să ţineţi cont de articolul prezent aici pentru a evita organismele acvatice cu un continut ridicat de mercur.
Surse
nyu.edu
webmd.com
examine.com
healthline.com
Niciun comentariu