Vitamina A şi carotenoizii

0

vitamina A si beta-carotenVitamina A este numele unui grup de substanţe liposolubile ce include retinol, retinal, acid retinoic şi esteri de retinil. Vitamina A joaca un rol important în functia imună, vedere, reproducere şi comunicarea între celule. Este un element esenţial al rodopsinei, o proteină care absoarbe lumina ce ajunge pe retină şi astfel este foarte importantă pentru menţinerea acuităţii vizuale.

Vitamina A este implicată şi în dezvoltarea şi diferenţierea celulelor, având un rol critic în formarea inimii, plămânilor şi rinichilor.
În dieta noastră există două forme: vitamina A preformata (retinol şi esteri de retinil) şi carotenoizi.

Vitamina A preformată se găseşte în alimente de origine animală – produse lactate, peşte, carne şi în cantitate mare în ficat.

Carotenoizii sunt compuşi ce se găsesc în aproape toate legumele şi fructele. Cei mai importanti carotenoizi sunt beta-carotenul, alfa-carotenul şi beta-criptoxantina. Substanţele menţionate mai sus sunt transformate de organism în vitamina A. Aceşti carotenoizi sunt transformaţi de organism în vitamina A doar când este nevoie.

Alţi carotenoizi sunt: licopen, luteina şi zeaxantina. Aceştia nu sunt convertiţi în vitamina A, dar sunt antioxidanţi foarte puternici.

Carotenoizi
Alfa-caroten

Toate formele de vitamina A sunt transformate în retinol ce este apoi oxidat şi se formeaza retinal care este convertit în acid retinoic. Vitamina A se depozitează sub formă de esteri de retinil la nivelul ficatului.

Doza zilnică recomandată
Doza zilnică recomandată pentru vitamina A este exprimată în μg RAE (echivalent activitate retinol). Pentru că organismul transformă toate formele de vitamina A în retinol, 1 μg de retinol este echivalent cu urmatoarele forme de vitamina A din surse alimentare: 12 μg beta-caroten, 24 μg alfa-caroten sau beta-criptoxantină. Din suplimentele alimentare, organismul transforma 2 μg de beta-caroten într-un μg de retinol.

Unitatea de măsură prezentată mai sus este rar folosită pe etichetele alimentelor şi suplimentelor nutritive şi este folosită, în general, de cercetători. Pe etichetele alimentelor şi suplimentelor nutritive se foloseşte ca unitate de măsură UI (unitate internaţională).

Transformarea din mcg în UI se face conform datelor de mai jos:
1 UI retinol = 0.3 μg RAE
1 UI beta-caroten (din suplimente) = 0.15 μg RAE
1 UI beta-caroten din alimente = 0.05 μg RAE
1UI alfa-caroten sau beta-criptoxantină = 0.025 μg RAE

Doza zilnică recomandată de vitamina A preformată (UI retinol)
Vârstă
Bărbaţi (UI)
Femei (UI)
Sarcină (UI)
Alăptare (UI)
0-6 luni
1333
1333
7-12 luni
1666
1666
1-3 ani
1000
1000
4-8 ani
1333
1333
9-13 ani
2000
2000
14-18 ani
3000
2333
2500
4000
19-50 ani
3000
2333
2566
4333
51+ ani
3000
2333

Carenţa de vitamina A
Carenţa de vitamina A este destul de rară în ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare, dar este des întâlnită în ţările slab dezvoltate. Conform WHO, aproximativ 190 de milioane de preşcolari şi 19 milioane de femei însărcinate suferă de carenţă de vitamina A.

În ţările slab dezvoltate, carenţa de vitamina A începe, în general, în timpul copilariei. Diareea favorizează absorbţia scăzută a vitaminei A şi lipsa de vitamina A creşte riscul de diaree.

Cea mai frecventă afecţiune produsă de lipsa vitaminei A este xeroftalmia. Printre simptomele acestei afecţiuni se numără şi vederea slabă pe timp de noapte sau incapacitatea de a vedea în conditii de lumină scăzută.

Persoanele ce au carenţă de vitamina A, de obicei, au şi deficienţă de fier şi astfel suferă şi de anemie. Lipsa vitaminei A scade capacitatea de aparare a organismului şi astfel agraveaza diferite afecţiuni ducand chiar şi la deces.

Excesul de vitamina A
Pentru ca vitamina A este o vitamină liposolubilă, poate fi prezentă în organism în cantităţi mari şi poate deveni toxică.

Toxicitatea se manifesta foarte puternic în cazul vitaminei A preformate, în general găsită în produse de origine animală şi suplimente, şi mult mai slab în cazul carotenoizilor de origine vegetală.

Tabelul de mai jos este valabil doar pentru vitamina A preformată şi nu pentru carotenoizii din vegetale (aceştia au o limită superioară foarte mare şi este puţin probabil să ajungeţi să faceţi exces). Totuşi, trebuie să ţineţi cont de rata de conversie a carotenoizilor (beta-caroten) din suplimentele nutritive, care este mult mai mare decat în cazul carotenoizilor din vegetale.

Severitatea efectelor hipervitaminozei A depind de cantitatea ingerata şi de distanţa dintre doze.
Exista doua tipuri de hipervitaminoza A:
– acută – se manifestă dupa ingerarea unei doze foarte mari;
– cronică – se manifesta după ingerarea de doze peste limita maximă timp de câteva zile/săptămâni etc.

Cantităţi periculoase de vitamina A se găsesc în ficatul animalelor din zonele arctice (urs polar, foci, etc.).

În 1913, doi exploratori s-au îmbolnavit grav, unul a murit, după ce în timpul unei expediţii au consumat ficatul câinilor folositi pentru trasul săniilor.

Efectele hipervitaminozei cronice pot fi: ameţeli, greaţă, dureri de cap, iritaţii la nivelul pielii, articulaţii dureroase, comă şi chiar deces.

Deşi se poate ajunge la hipervitaminoză A şi datorită consumului de alimente bogate în vitamina A preformată, cea mai frecventă cauză este reprezentată de consumul ridicat de suplimente nutritive ce conţin acest tip de vitamină A.

Atunci când se consumă vitamina A în exces, nivelul acesteia din celule scade foarte greu, iar leziunile produse la nivelul ficatului nu sunt întotdeauna reversibile.

Diferite studii au arătat că doze de 1500 mcg (5000 UI) afectează structura oaselor şi cresc riscul de apariţie al fracturilor.

Excesul de vitamina A preformată poate duce la malformaţii congenitale. Aceste malformaţii includ: malformaţii ale ochilor, craniului, plămânilor şi inimii.

Femeile însărcinate nu trebuie să consume cantităţi mari de suplimente alimentare ce conţin vitamina A preformată şi trebuie să fie atente la cantitatea de vitamina A luată din alimentele de origine animală.

Beta carotenul din alimente nu produce malformaţii noului născut chiar şi la doze de 20-30 mg/zi nu se manifestă simptome severe de toxicitate. Cel mai important efect al consumului de beta caroten în exces este carotenodermia, o afecţiune inofensivă ce se manifestă prin culoarea gălbuie a pielii.

Pentru că legumele şi fructele reprezintă o sursă bogată de carotenoizi, nu este indicat consumul de suplimente pe bază de beta caroten decât dacă un medic specialist vă recomandă acest lucru.

În cazul fumătorilor, foştilor fumători şi în cazul persoanelor ce muncesc într-un mediu contaminat cu azbest, doze ridicate de betacaroten şi vitamina A (30 mg beta caroten si 25000 UI retinil palmitat) cresc riscul apariţiei cancerului la plămâni şi bolilor cardiovasculare.

Limita maximă admisă pentru vitamina A preformată ( UI retinol)
Vârstă
Bărbaţi
Femei
Sarcină
Alăptare
0-12 luni
2,000 UI
2,000 UI
1-3 ani
2,000 UI
2,000 UI
4-8 ani
3,000 UI
3,000 UI
9-13 ani
5,667 UI
5,667 UI
14-18 ani
9,333 UI
9,333 UI
9,333 UI
9,333 UI
19+ ani
10,000 UI
10,000 UI
10,000 UI
10,000 UI

Surse de vitamina A şi de carotenoizi
Cele mai mari concentraţii de vitamina A preformată se găsesc în ficat, ulei de peşte, lapte, ouă.

Cele mai importante surse de carotenoizi sunt: morcovi, spanac, urzici, brocoli, dovleac, salată verde, cartof dulce, ardei roşu, măceşe, vişine, cireşe amare, caise, păpădie etc.

Pentru a vedea care este conţinutul de vitamina A al alimentelor vă rog să faceţi click aici şi aici.

Print Friendly
advert

Niciun comentariu

Spune-ți părerea

Cod antispam *

Abonează-te la Newsletter pentru a nu rata ultimele articole publicate pe CeSăMâncăm.ro

Introduceţi adresa de e-mail

Adresa de e-mail trebuie confirmată! Veți primi un e-mail de activare de la FeedBurner Email Subscriptions.

and last modified on May 8th, 2017 at 18:45,