Alergiile alimentare au devenit afecţiuni foarte des întâlnite. S-a observat o creştere a cazurilor severe, produse în general de alimentele ce conţin alune.  Pe cât de comune sunt pe atât de neîntelese şi prost diagnosticate.

Există foarte multe cazuri în care, după ce persoana este testată, medicul specialist îi ofera o listă ce conţine un numar mare de alimente pe care nu trebuie sa le mai consume şi astfel distruge viaţa pacientului respectiv.

De multe ori se dovedeşte că pacientul este alergic la doar câteva din produsele indicate de doctor.

Alergiile alimentare apar în momentul în care o persoana sensibilă consumă, inhalează sau intră în contact cu un anumit aliment. Pentru mai multe detali puteţi consulta acest articol.

alimente cu potential alergenReacţiile alergice pot fi uşoare sau foarte grave, putând chiar duce la deces. Din această cauză, cercetatorii s-au concentrat pe prevenirea alergiilor şi mai puţin pe tratarea lor.

Ce creşte riscul de alergie la copii? Ce pot face parinţii şi medicii pediatri pentru a reduce acest risc?

În 2008, Academia Americană de Pediatrie a publicat câteva recomandări pentru parinţi, în scopul prevenirii apariţiei alergiilor alimentare la copiii cu risc ridicat. Aceste recomandări sunt susţinute şi de organizaţii similiare din Uniunea Europeană şi diferite de cele făcute în anul 2000.

Un copil cu risc ridicat este cel care are cel puţin o rudă de gradul întai ce suferă de o reactie alergică.

Pâna de curând, se considera ca introducerea alimentelor puternic alergene în alimentaţia copilului, în primii ani de viaţă, creşte riscul de apariţie a alergiilor.

În anul 2000, Academia Americană de Pediatrie recomanda parinţilor să nu hranească copiii cu lapte de vacă până la un an, cu ouă până la doi ani şi cu alune, scoici şi peşte până la trei ani.

Conform noilor cercetări, situaţia s-a schimbat şi astfel se consideră că introducerea alimentelor alergene mai devreme nu este doar sigură ci poate chiar să scadă riscul de apariţie a alergiilor. Astfel, introducerea treptată a alimentelor alergene după şase luni de la naştere ar trebui să reducă riscul de apariţie a alergiilor.

Nici dieta restrictivă a mamei în perioada sarcinii şi alăptării (eliminarea alimentelor alergene din dieta mamei) nu duce la o scădere semnificativă a riscului de apariţie a alergiilor la copii, însă creşte foarte mult riscul ca mama şi copilul să nu primească nutrienţii necesari.

Alăptarea exclusivă până la vârsta de minim patru luni scade semnificativ riscul de apariţie a alergiilor, iar aproape toate organizaţiile mondiale din domediul medical recomandă continuarea alăptării exclusive până la 6 luni.

Aceste recomandări nu se aplică bebeluşilor care sunt deja alergici la un anumit aliment. În acest caz parinţii trebuie să consulte un medic alergolog înainte să introducă alimente cu potential alergen în dieta copiilor.

De ce această schimbare?
Î
n trecut, au existat câteva cazuri / studii în care copiii hrăniti cu lapte de vacă şi alte alimente alergene dezvoltau astm şi eczeme, iar cercetătorii au concluzionat că expunerea copiilor la alergeni, în prima perioadă a vieţii, creşte riscul de apariţie a alergiilor şi că evitarea acestora le poate preveni.

Ulterior, rezultatele acestor studii s-au dovedit a fi, în mare parte, eronate, cercetările recente aratând că evitarea alergenilor poate duce la creşterea riscului şi nu la scăderea acestuia.

De fapt, în cei 13 ani de la recomandările din 2000 numărul copiilor între 1 şi 3 ani ce au dezvoltat diverse alergii alimentare a crescut.

Cercetătorii susţin că alimentele introduse mai tarziu de vârsta de un an pot fi tratate de organism ca substanţe străine (dăunătoare) şi de aici se ajunge la dezvoltarea alergiilor.

Perioada cea mai bună în care pot fi introduse aceste alimente în dieta copilului este reprezentată de intervalul de vârstă 6 – 12 luni, însă nu trebuie să fie primele alimente cu care incepeţi diversificarea. În cazul copiilor ce au o rudă de gradul întâi alergică la alune, înainte de a introduce alunele in alimentaţia lor trebuie consultat un alergolog.

Din cauza riscului de sufocare, mare parte din alimentele prezentate în acest articol trebuie marunţite fin înainte de a fi utilizate ca hrană pentru copii.

Alimentele noi, puternic alergene, trebuie introduse la un interval de 3 – 5 zile şi în cantităţi mici. Cantitatea poate fi crescută doar dupa ce se observă că nu produc reacţii alergice.

La finalul acestui articol revenim la laptele de vacă pentru este necesar să menţionăm faptul că acesta nu este recomandat copiilor de până la un, însă din alte motive, nu din cauza riscului de apariţie a alergiilor (conţine prea puţin fier, tocoferol şi acizi graşi esenţiali şi o cantitate prea mare de proteine, sodiu şi potasiu).

Alte produse lactate pasteurizate ca iaurtul integral şi brânza pot fi introduse în alimentaţia bebeluşului.

Acest articol este informativ, iar decizia de a introduce sau nu alimentele menţionate mai sus în dieta copilului vă aparţine. Înainte de a lua o decizie consultaţi un medic specialist.

Surse:
aap.org
nlm.nih.gov
jaci-inpractice.org
ncbi.nlm.nih.gov

efsa.europa.eu

Print Friendly, PDF & Email